Pe parcursul anului 2022 au fost aplicate amenzi în valoare de 79 de mii de lei pentru refuzul de a furniza informații de interes public
În anul 2022 agenții constatatori din cadrul Poliției Naționale au întocmit 144 de procese verbale în rezultatul examinării cererilor în care solicitanții invocau încălcarea prevederilor Legii privind accesul la informație. Totodată, în perioada menționată, pe aceste încălcări au fost aplicate amenzi în valoare de peste 79 de mii de lei.
Dacă până în prezent cadrul legislativ pentru încălcarea Legii privind accesul la informație prevedea amenzi aplicate persoanelor fizice sau cu funcții de răspundere responsabile de furnizarea răspunsurilor, în prezent la Ministerul Justiției al R. Moldova este în dezbateri un nou proiect de lege, care prevede că subiectul răspunderii nu va mai fi conducătorul furnizorului de informații, ci furnizorul în calitate de persoană juridică. Experții spun că o asemenea prevedere ar trebui revizuită, or pentru încălcarea prevederilor legale trebuie sancționată pecuniar persoana responsabilă de furnizarea răspunsului și nu să fie achitați bani din bugetul unei entități publice.
Amenzi achitate în valoare de 30 de mii de lei
Din datele furnizate pentru Transparency International-Moldova (TI-Moldova) de către Inspectoratul Național de Securitate Publică, pe parcursul anului trecut au fost achitate amenzi pentru faptul că nu au fost furnizate informații de interes public în sumă de peste 30 de mii de lei, din suma totală de peste 79 de mii de lei cât valorau toate amenzile aplicate.
Potrivit actualei Legi privind accesul la informație, răspunsul trebuie oferit solicitantului imediat ce furnizorul de informații îl are gata. Sergiu Bozianu, expert în domeniul datelor cu caracter personal, menționează însă că, odată cu abrogarea Legii cu privire la petiționare și intrarea în vigoare a Codului administrativ, s-a lansat o serie de interpretări și neînțelegeri asupra unor prevederi ale Legii privind accesul la informație. Spre exemplu, unii funcționari publici califică solicitările de acces la informații drept petiții. „Răspunsul la o cerere de acces la informație trebuie furnizat în maxim 15 zile lucrătoare, cu posibilitatea prelungirii acestui termen cu 5 zile lucrătoare, cu informarea prealabilă a solicitantului. În schimb, petiția trebuie soluționată în termen de 30 de zile (calendaristice), cu posibilitatea prelungirii cu încă 15 zile (maxim până la 90 de zile), cu informarea petiționarului”, menționează expertul.
În prezent, la Ministerul Justiției al R. Moldova este în dezbateri un nou proiect de lege, prin care acest termen se scurtează – de la 15 zile lucrătoare la 10 zile calendaristice. Proiectul de lege privind accesul la informațiile publice, elaborat de către Ministerul Justiției și supus procedurii de avizare și consultare publică, mai propune o modificare și anume, schimbarea conceptului răspunderii juridice.
TI-Moldova: Conducătorul este direct responsabil pentru buna funcționare și gestionare a activităților administrative
Astfel, potrivit noilor modificări, subiectul răspunderii nu mai este conducătorul furnizorului de informații, ci furnizorul în calitate de persoană juridică. Într-o analiză realizată de TI-Moldova se evidențiază că o astfel de abordare este inferioară conceptului inițial. „Din cele menționate în Nota informativă inițială – o astfel de abordare ar fi avut un impact mai benefic că ar fi determinat responsabilizarea reală și eficientă a persoanelor care asigură controlul intern managerial în cadrul furnizorului de informații. Or, tocmai conducătorul este direct responsabil pentru buna funcționare și gestionare a activităților administrative, dispunând de atribuțiile necesare efectuării unor modificări structurale sau instituționale interne. Totodată, mai este menționat că o asemenea abordare ar fi determinat modificarea conduitei profesionale în raport cu respectarea prevederilor normative. Or, sancțiunile pecuniare ar fi vizat bugetul instituțional, nu și patrimoniul personal. Un alt motiv invocat că ar fi evitat riscul nevalorificării amenzilor aplicate autorităților și instituțiilor publice. Or, procedura de executare silită a creanțelor bănești în cazul persoanelor juridice de drept public este mai dificilă și anevoioasă. Alt argument consta în faptul că ar fi contribuit nemijlocit la creșterea veniturilor la bugetul de stat. Or, amenzile ar fi fost încasate din contul persoanelor responsabile, nu din contul bugetelor instituționale. Prin urmare, sugerăm menținerea conceptului inițial al răspunderii juridice. Iar pentru a evita riscurile legate de dubla sancționare pentru aceeași faptă (non bis in idem), sugerăm excluderea componenței contravenționale prevăzute la art. 71 din Codul contravențional. În cazul în care propunerea supra nu va fi acceptată, considerăm important ca, cel puțin, să fie ridicate cuantumurile amenzilor aplicate furnizorilor de informații pentru încălcările legii. Or, în pofida faptului că subiectul răspunderii pecuniare a fost substituit (de la persoană fizică la persoană juridică), cuantumul amenzilor a rămas neschimbat și este unul neînsemnat pentru bugetul instituțional al autorităților sau al instituțiilor publice”, este menționat în expertiza realizată de TI-Moldova.
Precizăm că în prezent Codul administrativ al R. Moldova (art. 71) prevede că „încălcarea intenţionată a dispoziţiilor legale privind accesul la informaţie sau a celor cu privire la petiţionare se sancţionează cu amendă de la 9 la 15 unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 18 la 30 de unităţi convenţionale aplicată persoanei cu funcţie de răspundere”. Totodată, același instrument legislativ reglementează că prezentarea, la solicitare, a unui răspuns cu date vădit eronate, se sancţionează cu amendă de la 27 la 33 de unităţi convenţionale aplicată persoanei cu funcţie de răspundere.
De cele mai multe ori jurnaliștii și redacțiile media se plâng că autoritățile publice, atât la nivel central, cât și la nivel local, încalcă termenul de furnizare a informației, răspund tardiv, superficial sau în multe situații, nu răspund. Astfel, pentru a responsabiliza autoritatea, redacțiile o acționează în judecată, însă acest fapt presupune timp și resurse financiare irosite, ceea ce îngreunează munca reprezentanților media.
Articol scris de TI-Moldova
