Patru ani de la reținerea judecătorilor din laundromat: zeci de ședințe amânate și nicio sentință
Acum patru ani, 16 judecători erau învinuiți de „pronunțarea unor decizii contrare legii, soldate cu urmări grave” în dosarul spălării a aproximativ 20 de miliarde USD prin intermediul instanțelor de judecată. La o distanță de patru ani de la reținere, pe numele judecătorilor nu a fost pronunțată încă nicio sentință, iar ședințele de judecată, în majoritatea dosarelor, sunt amânate încontinuu.
Între timp, magistrații Curții Constituționale au declarat neconstituțională sintagma care agravează pedepsele pentru judecătorii care pronunță decizii contrare legii, iar magistrații anchetați sunt în așteptarea deciziei Curții Supreme de Justiție, la cererea acestora de a anula hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii din 2016, în baza cărora procurorilor le-a fost permisă inițierea urmăririi penale și reținerea judecătorilor.
Pe 22 şi 23 septembrie 2016, 16 foști şi actuali magistrați primeau mandate de arestare pentru 30 de zile în dosarul spălării a aproximativ 20 de miliarde USD. Inițial, în dosar figurau 17 judecători, doi dintre care au decedat, iar al treilea a reușit să plece din R. Moldova. Celelalte 14 dosare au fost trimise în judecată la început de februarie 2017 şi încă nu au o finalitate.
CC: „Urmările grave” ale deciziilor pronunțate de judecători, neconstituționale
La sfârșitul anului 2018, judecătorii implicați în Laundromat și avocații acestora au decis să se adreseze Curții Constituționale (CC), astfel încât examinarea dosarelor a fost suspendată. Judecătorii și avocații lor invocau că sintagma „pronunțarea cu bună-știință a unor hotărâri contrare legii, soldată cu urmări grave”, pe care au utilizat-o procurorii atunci când au formulat învinuirile împotriva judecătorilor, ar fi neclară, imprevizibilă și contravine Constituției.
În octombrie 2019, magistrații Înaltei Curți au declarat neconstituțională sintagma „soldată cu urmări grave”, pe motiv că nu există niciun text normativ care ar defini această noțiune. De asemenea, magistrații au conchis că legea nu stabilește niciun criteriu material care să cuantifice „gravitatea” urmării prejudiciabile.
Ilie Chirtoacă, consilier juridic în cadrul Centrului de Resurse Juridice din R. Moldova (CRJM) susține însă că decizia CC nu schimbă foarte multe lucruri, or, magistrații au reconfirmat o decizie mai veche prin care s-au expus că sintagma „soldată cu urmări grave” este „vagă”.
„Decizia CC nu înseamnă că nu va continua urmărirea sau investigația, dar se pare că această sintagmă era anterior utilizată ca și agravantă. Dacă se constata vinovăția judecătorilor, atunci pedeapsa aplicată era să fie cu mult mai mare, deoarece aplicând litera dată, „soldată cu urmări grave”, practic vorbeam despre un termen real de închisoare. În acest caz, din punctul nostru de vedere, ar putea exista ipoteza ca în cazul stabilirii unei sancțiuni, dacă acești judecători sunt declarați vinovați de către instanța de judecată, ei ar putea primi o pedeapsă mai blândă”, declară Ilie Chirtoacă.
„Cred că lucrurile trebuie să meargă mult mai repede în acest dosar”
După concluziile CC, examinarea dosarelor a fost din nou amânată, de această dată, din cauza pandemiei. Chiar și după ce ședințele de judecată au revenit la regimul normal în alte dosare, în cazul judecătorilor amânările au continuat.
ZdG a decis să participe la ședința din 29 iulie în dosarul unuia dintre judecătorii vizați, Ghenadie Bîrnaz. Aceasta a fost însă întreruptă din motivul absenței procurorului care se afla în concediu anual de odihnă. Am selectat ulterior un alt dosar, al judecătorului Garri Bivol, și am mers la 25 august la Judecătoria Ciocana, acolo unde era programată ședința pe marginea dosarului. Ca și în cazul anterior, ședința nu a avut loc, de această dată pentru că unul dintre judecătorii din complet s-a îmbolnăvit. Abia la 11 septembrie, când am decis să monitorizăm dosarul unui alt judecător, Iurie Hîrbu, ședința a avut loc, fiind audiat unul dintre martorii acuzării.
„Uitându-mă la motivele pentru care tot sunt amânate, anulate, întrerupte ședințele de judecată, am o impresie subiectivă că se vrea ca societatea să uite de aceste dosare și ele, încet – încet, să moară, și câțiva ani să mai treacă până când va expira termenul de prescripție și iar nu vom avea niciun judecător sancționat. Din partea unui observator obiectiv cred că lucrurile trebuie să meargă mult mai repede în acest dosar decât dacă nu există alte interese”, menționează Ilie Chirtoacă, consilier juridic, subliniind că pentru aceste infracțiuni există un termen de prescripție de 15 ani.
Judecătorii se declară nevinovați
Dosarele pe numele judecătorilor au fost pornite, potrivit procurorilor, în baza bănuielilor rezonabile că aceștia au eliberat ordonanțe care contravin legii, coparticipând în acest mod la infracțiunea de spălare de bani.
Am încercat să discutăm cu unii dintre judecătorii implicați în Laundromat și cu avocații care îi reprezintă, însă aceștia au refuzat să discute cu noi, invocând că „s-a scris destul despre asta” sau că „nu este nimic de comentat”. Unul dintre judecătorii vizați și o avocată au acceptat totuși să ne ofere câteva declarații, însă fără a fi citați sau filmați. Este vorba de judecătorul Serghei Popovici și avocata judecătorului Iurie Hîrbu, Svetlana Coșneanu. Cei doi au invocat că ordonanțele emise au fost conforme cu legea și că executorii judecătorești au fost cei care ar fi falsificat actele.
În susținerea acestor afirmații, judecătorul și avocata au invocat un raport din 2014 al Băncii Naționale a Moldovei (BNM) privind rezultatele controlului la BC „Moldindconbank” SA. În cadrul controlului, experții au stabilit că ordonanțele judecătorești indică, în calitate de datornici, unele persoane juridice nerezidente, în timp ce în ordinele emise de către executorii judecătorești sunt indicate în calitate de plătitori bănci din Federația Rusă, care au conturi la „Moldindconbank”.
La modul general, în baza datoriilor neonorate față de creditori, instanțele de judecată din R. Moldova au emis ordonanțe de încasare a mijloacelor bănești de la persoane juridice din Federația Rusă. Ulterior, executorii judecătorești au indicat însă alți datornici.
Magistrații susțin că CSM a eliberat formal acordul pentru efectuarea acțiunilor de urmărire penală
Fără o finalitate rămâne și cererea judecătorilor privind anularea hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) prin care procurorilor le-a fost permisă inițierea urmăririi penale. După ce a examinat cererile timp de doi ani și jumătate, la 22 aprilie 2019, Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a trimis dosarul la Curtea de Apel Chișinău, iar în noiembrie 2019, un complet format din judecătorii Ecaterina Palanciuc, Ala Malîi și Vladislav Clima, actualul președinte al instanței, au decis să respingă ca fiind neîntemeiată acțiunea judecătorilor. Magistrații au depus însă recurs, iar CSJ urmează să examineze admisibilitatea acestuia la 23 septembrie.
Procurorul general: „Dosarul pur și simplu s-a blocat”
Recent, în cadrul unei emisiuni televizate, procurorul general, Alexandr Stoianoglo, a precizat că în prezent, pe marginea cazului „Laundromat” activează un grup special care se ocupă de documentarea acestui dosar.
„Pe cazul Laundromat, din 2016, au fost puși sub acuzare zeci de oameni. Zeci de oameni s-au aflat în arest. Astăzi, despre acești oameni toți au uitat și dosarul pur și simplu s-a blocat. De acest caz se ocupă câțiva procurori, dar noi vrem, ulterior, să discutăm asta la un alt nivel, iar apoi să ne adresăm către comunitatea științifică, pentru ca ei să ne spună viziunea lor, care este perspectiva acestor cazuri. Pentru că, în teorie, dosarele penale pe spălare de bani trebuie să fie precedate de alte infracțiuni: sau furt, sau evaziune fiscală sau altă acțiune valutară ilegală. Pe teritoriul R.Moldova, aceste infracțiuni nu au fost săvârșite”, a declarat Alexandr Stoianoglo.
ZdG a expediat o solicitare către Procuratură pentru a obține mai multe detalii privind necesitatea intervenției comunității științifice în acest dosar, dar și a modului în care motivează Procuratura tergiversarea dosarelor. Până la publicarea acestui articol nu a parvenit niciun răspuns din partea Procuraturii.
