PA a depus recurs la Curtea de Apel privind aplicarea sechestrului pe bunurile lui Vlad Plahotniuc din străinătate. Ce spune avocatul fostului lider PDM

Procuratura Anticorupție (PA) a depus luni, 1 iunie, un recurs la Curtea de Apel Chișinău împotriva hotărârii judecătorului de instrucție prin care cinci din șase demersuri de aplicare a sechestrului pe bunurile lui Vladimir Plahotniuc au fost respinse. De cealaltă parte, Lucian Rogac, apărătorul fostului lider al Partidului Democrat din Moldova (PDM) susține că acțiunile PA privind cererea de aplicarea sechestrului sunt „nefondate”.

Avocatul Rogac ne-a comunicat că a solicitat Procuraturii Anticorupție și Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale, instituții care gestionează dosarele pe numele lui Vlad Plahotniuc, informații despre deciziile care au stat la baza hotărârii de a aplica sechestre pe mai multe bunuri ale clientului său, însă, deocamdată, nu a primit niciun răspuns.

„Eu alte informații, decât cele publicate pe site, nu am. Aceste măsuri au un caracter secret și se efectuează fără prezența apărătorului. Mai mult ca atât, în celălalt dosar în care au fost aplicate oarecare măsuri de sechestru, am solicitat cu o lună în urmă Procuraturii Anticorupție și Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale să-mi prezinte actele care stau la baza acelor decizii. Nici până astăzi nu am primit vreun răspuns”, a declarat pentru Ziarul de Gardă apărătorul.

Cât privește recursul înaintat astăzi de Procuratura Anticorupție privind aplicarea sechestrului pe proprietățile de peste hotare ale lui Plahotniuc, avocatul ne-a comunicat că nu-și au rostul, deoarece „instanța nu este competentă să soluționeze astfel de demersuri”, întrucât nu se poate aplica sechestru pe imobile aflate sub jurisdicția altor state prin hotărari ale instanțelor din Republica Moldova.

„Cu privire la aplicarea sechestrului pe bunurile imobile din Republica Moldova ale domnului Plahotniuc, am văzut printr-un comunicat că se cere autorizarea aplicării sechestrului. Bănuiesc că au atacat cu recurs anume încheierile prin care au fost respinse. Este ilegal, pentru că ei solicită aplicarea sechestrului pe niște bunuri care sunt în afara Republicii Moldova și instanța nu este competentă să soluționeze astfel de demersuri. Dar aceste demersuri eu le consider nefondate și neîntemeiate. Până nu se dovedește vinovăția acestuia, nu văd rostul aplicării anumitor sechestre sau confiscări”, susține Rogac.

În opinia apărării, acțiunile de urmărire penală efectuate la adresa fostului lider democrat sunt pentru a „sustrage opinia publică”.

„Toate aceste acțiuni au un rol de a fi mediatizate. Vineri s-a solicitat aplicarea sechestrului și tot vineri PG vine cu un comunicat pe site – o grabă inexplicabilă de a informa opinia publică, nu partea apărării, dar opinia publică. Eu cred că toate aceste acțiuni sunt efectuate pentru a sustrage opinia publică de la alte probleme cu care se confruntă țara la ora actuală.

Este de a imita un proces penal sau o activitate mai amplă în cauzele date. Mai mult de atât, acuzatorul de stat se dublează. Atât măsura de asigurare a sechestrului, cât și măsura de arest solicitată. Care este sensul să dublezi sechestrul pe aceleași bunuri și măsura de arest? Așa ceva nu mi s-a întâmplat în practică, mai ales că capetele de acuzare sunt aceleași, doar că sunt două procuraturi diferite”, a mai adăugat apărătorul.

Vineri, 29 mai, Judecătoria municipiului Chișinău, sediul Ciocana a admis doar unul din cele șase demersuri depuse de procurori, dispunând aplicarea sechestrului pe 10 imobile, și anume, 6 apartamente și 4 încăperi nelocative din Republica Moldova, estimate la circa 33 milioane LEI.
Celelalte cinci demersuri, prin care procurorii solicitau sechestrarea vilelor din Elveția, Franța și România, 5 autoturisme și o barcă (înregistrate în Elveția), precum și 4 autoturisme (înregistrate în Republica Moldova), în valoare de 7,7 milioane de euro au fost respinse. 

„Procurorii au adus suficiente probe, confirmate documentar de Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale, care demonstrează că, beneficiarul efectiv al proprietăților este învinuitul, chiar dacă toate sunt înregistrate pe numele unor terți’‘, susține Procuratura Generală.

Potrivit procurorilor, bunurile mobile și imobile ar fi rezultat din banii sustrași din sistemul bancar din Republica Moldova. Pentru a asigura recuperarea prejudiciului cauzat prin infracțiuni, procurorii insistă pe instituirea sechestrului pe proprietățile acestuia din țară și de peste hotare. 

Vlad Plahotniuc a fost anunțat în căutare, în contumacie, după ce procurorii i-au înaintat învinuirea pentru trei capete de acuzare – „crearea și conducerea unei organizații criminale”, „escrocherie” și „spălare de bani”, ambele săvârșite în proporții deosebit de mari. 

Vladimir Plahotniuc a plecat din R. Moldova în iunie 2019, după ce partidul pe care-l conducea, PDM, a cedat guvernarea unei coaliții formate din Blocul ACUM și PSRM, destrămată în noiembrie 2019. Ulterior plecării lui Plahotniuc din țară, pe numele acestuia au fost pornite mai multe cauze penale. În luna martie 2020, Ambasada SUA la Chișinău a confirmat că Plahotniuc se află pe teritoriul SUA.