Oxana Țurcanu a fost restabilită în funcția de șefă a Aparatului PG, după ce anterior a fost destituită din cauza unei proceduri disciplinare intentate pe numele său

Oxana Țurcanu a fost restabilită în funcția de șefă a Aparatului Procuraturii Generale (PG) de către procurorul general interimar, Dumitru Robu, după ce în august 2020 a fost destituită din cauza unei proceduri disciplinare intentate pe numele său de procurorul general, suspendat deja, Alexandr Stoianoglo.

Procurorul general interimar a dispus reîncadrarea Oxanei Țurcanu în funcția de șefă a Aparatului PG începând cu 1 noiembrie curent, atunci când printr-un ordin al său a fost inclusă în organigrama PG subdiviziunea Aparatul PG și în statele de personal – funcția publică de conducere de nivel superior, de șef al Aparatului PG, din contul reducerii funcției de șef-adjunct al Secției relații publice a PG, care potrivit PG nu poate „fi suplinită până în prezent în pofida anunțării concursurilor”.

„Nu erau temeiuri de eliberarea a dumneaei din funcție”

„Fosta șefă a Aparatului PG Oxana Țurcanu a revenit la muncă din 1 noiembrie după ce a fost restabilită în funcție printr-un ordin. A fost încetată procedura disciplinară și s-a decis restabilirea dumneaei în funcție deoarece s-a purces la o procedură amiabilă de soluționare a cazului în instanța de judecată, nu erau temeiuri de eliberare a dumneaei din funcție. Într-un fel nu s-a constatat vinovăția dumneaei în ceea ce i se imputa”, a menționat pentru ZdG procurora responsabilă de comunicarea cu mass-media a PG, Mariana Cherpec.

Prin ordinul procurorului general din 2 iulie 2019, Oxana Țurcanu a fost numită șefă a Aparatului PG, începând cu 4 iulie 2019, în legătură cu promovarea concursului.

În ianuarie 2020, în baza unui demers al procurorului general Alexandr Stoianoglo a fost inițiată o procedură disciplinară în privința șefei Aparatului PG, invocându-se pretinse fapte de gestionare frauduloasă a mijloacelor financiare. În rezultatul examinării procedurii disciplinare, Comisia de disciplină a funcționarilor publici din cadrul PG a propus procurorului general aplicarea sancțiunii disciplinare sub formă de destituire a Oxanei Țurcanu din funcția publică.

Prin ordinul procurorului general din 17 august 2020, Oxanei Țurcanu i-a fost aplicată sancțiunea disciplinară – destituirea din funcția de șefă a Aparatului PG. Oxana Țurcanu a contestat în instanța de contencios administrativ, hotărârea Comisiei de disciplină a funcționarilor publici din cadrul PG și ordinul procurorului general prin care a fost destituită din funcție.

Concomitent, în baza sesizării PG, Procuratura mun. Chișinău, oficiul principal a examinat acțiunile pretinse a fi ilegale de gestionare a mijloacelor financiare ale Procuraturii, prin prisma art. 274 din Codul de procedură penală, în cadrul unui proces penal.

Potrivit reprezentanților PG, în rezultatul examinării procesului penal, procurorii au constatat că în acțiunile Oxanei Țurcanu lipsesc încălcări ale legislației, iar la 6 iulie 2021 au dispus refuzul în pornirea urmăririi penale „din motiv că lipsesc elementele constitutive ale careva infracțiuni”. În prezent ordonanțele respective sunt în vigoare și nu au fost contestate.

La 13 octombrie 2021, Oxana Țurcanu a înaintat un demers către procurorul general interimar, Dumitru Robu prin care a solicitat anularea actului administrativ individual, prin care a fost destituită din funcția de șefă a Aparatului PG ca fiind ilegal, ulterior prezentând și ordonanța de refuz a urmăririi penale din 6 iulie curent, „care confirmă nevinovăția acesteia”. Oxana Țurcanu a solicitat reîncadrarea în funcție.

La 19 octombrie curent, reprezentantul PG împuternicit să reprezinte interesele Procuraturii și a Comisiei de disciplină a funcționarilor publici aI PG în litigiul cu Oxana Țurcanu, ținând cont de ordonanța de refuz în pornirea urmăririi penale, prin care „nu s-au constatat încălcări admise de fosta șefă a Aparatului PG”, a înaintat procurorului general interimar un demers prin care a solicitat revizuirea procedurii disciplinare în privința Oxanei Țurcanu. Demersul respectiv a fost examinat de Comisia de disciplină a funcționarilor publici a PG.

„În cadrul examinării demersului Comisia a analizat acte și materiale noi cu privire la caz, inclusiv ordonanța de
refuz în pornirea urmăririi penale, emisă în privința dnei Oxana Țurcanu și a dispus încetarea procedurii disciplinare în privința acesteia”.

Odată ce s-a constatat că eliberarea din funcție a Oxanei Țurcanu a fost neîntemeiată, prin ordinul procurorului
general interimar din 1 noiembrie 2021 a fost abrogat ordinul din 17 august 2020 cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare în privința Oxanei Țurcanu. Totodată, ținând cont de ultima hotărâre a Comisiei de disciplină a funcționarilor publici a PG, a fost dispusă reîncadrarea Oxanei Țurcanu în funcția de șefă a Aparatului PG începând cu 1 noiembrie 2021.

Dumitru Robu a venit cu un demers de modificare a structurii interne a PG și anume – reintroducerea în organigrama PG subdiviziunea Aparatul PG, dar şi funcția de șef al Aparatului, excluse anterior de Alexandr Stoianoglo. Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) în septembrie 2020 și-a exprimat acordul pentru excluderea Aparatului PG cu funcția de șef al Aparatului PG, iar pe 21 octombrie și-a exprimat acordul pentru instituirea subdiviziunii, cu funcția publică de șef.

După ce a fost destituită din funcția de șefă a Aparatului PG la 12 octombrie 2020 Oxana Țurcanu a depus la Curtea de Apel (CA) Chişinău cerere împotriva CSP solicitând suspendarea executării hotărârii CSP din 10 septembrie 2020 „Cu privire la exprimarea acordului pentru modificarea structurii interne a Procuraturii”, până la emiterea unei hotărâri judecătorești definitive referitor la legalitatea ordinului procurorului general din 17 august 2020 cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare. Prin încheierea din 30 noiembrie 2020 a CA Chișinău, a fost respinsă cererea Oxanei Țurcanu cu privire la suspendarea executării hotărârii CSP.

La 11 decembrie 2020, Oxana Țurcanu a depus recurs împotriva încheierii din 30 noiembrie 2020 a CA Chişinău. Oxana Țurcanu a invocat că atât procurorul general care a înaintat demersul de modificare a structurii PG, cît şi CSP, care a examinat acest demers, nu au ținut cont de faptul că funcția care a fost exclusă din organigrama PG este obiectul unei proceduri administrative pendinte, ce se referă la aplicarea sancțiunii disciplinare în privința ei şi ar putea constitui obiectul unui litigiu, deoarece termenul de 30 zile de contestare a ordinului procurorului general nu expirase la 10 septembrie 2020.

La 4 ianuarie 2021, CSP a depus referință pe marginea recursului declarat de Oxana Țurcanu, prin care a solicitat respingerea recursului și menținerea încheierii din 30 noiembrie 2020 a CA Chișinău.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție a respins recursul depus de Oxana Țurcanu.

Decizia irevocabilă a CSJ

La propunerea procurorului general suspendat Alexandr Stoianoglo a fost exclusă din organigrama PG subdiviziunea Aparatul PG și funcția publică de conducere – șef al Aparatului Procuraturii

Procurorul general Alexandr Stoianoglo a prezentat propunerea de modificare a structurii PG, care se referă la transferarea Secţiei relaţii publice şi Secţiei secretariat, petiţii şi audienţă din subordinea Aparatului PG în subordinea directă a procurorului general, precum și excluderea din organigramă a subdiviziunii structurale – Aparatul PG și a funcției publice de conducere de nivel superior – șef al Aparatului PG, urmare a constatării irelevanţei menţinerii acestora.

În susţinerea demersului său, Alexandr Stoianoglo a invocat că operarea modificărilor reprezintă o necesitate instituțională, identificată în contextul analizei modului de gestionare a responsabilităților stabilite în art. 6 din Legea privind controlul financiar public intern, potrivit căruia „managerul entităţii publice organizează sistemul de control intern managerial pentru a asigura atingerea obiectivelor entităţii publice”,  precum și în art. 11 alin.(l) lit.j) din Legea nr.3/2016 cu privire la Procuratură, care prevede că „procurorul general organizează şi implementează sistemul de management financiar şi control intern şi poartă răspundere managerială pentru administrarea bugetului instituţiei şi a patrimoniului public aflat în gestiune”.

(10 septembrie 2020) Două secții din cadrul Aparatului PG au fost transferate în subordinea directă a procurorului general

Pe 10 septembrie 2020, Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a avizat pozitiv demersul procurorului general suspendat Alexandr Stoianoglo de modificare a structurii interne a PG:

• transferarea Secției relații publice și Secției secretariat, petiții și audiență ca subdiviziuni în subordinea procurorului general

• excluderea din organigrama PG a subdiviziunii Aparatul PG cu funcția publică de conducere de nivel superior –   șef al Aparatului PG.

Hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor

(21 octombrie 2021) Trei secții și o direcție au fost transferate din subordinea directă a procurorului general în subordinea Aparatului PG

Pe 21 octombrie curent, în cadrul ședinței CSP a exprimat acordul pentru modificarea structurii interne a PG, după ce a examinat un demers în acest sens din partea procurorului general interimar, Dumitru Robu. Astfel, s-a decis:

• instituirea în organigrama PG a subdiviziunii Aparatul PG, cu funcția publică de conducere de nivel superior – șef al Aparatului PG, din contul reducerii funcției de șef adjunct al Secției relații publice a PG;

• transferarea Secției resurse umane, Secției relații publice, Secției secretariat, petiții și audiență și Direcției finanțe și administrare ca subdiviziuni ale Aparatului PG.

„Necesitatea instituirii subdiviziunii Aparatului Procuraturii Generale a fost argumentată în demersul înaintat către Consiliul Superior al Procurorilor, prin invocare prevederilor pct. 68 din Concepția de reformare a Procuraturii, aprobată prin Legea nr.122 din 03.07.2014, potrivit căruia s-a stabilit că „Pentru a „descărca” activitatea Procurorului General de atribuții administrative, pentru a-i permite realizarea eficientă a atribuțiilor de coordonare a activității Procuraturii ca organ de implementare a politicilor, în special a celor penale, se consideră necesară instituirea funcției de secretar (administrator) al PG, care s-ar ocupa cu probleme de management, logistică și ar avea statut de funcționar public. Instituirea acestei funcții, presupunând cheltuieli suplimentare minore, ar scoate
din sarcina procurorului general o serie de probleme tehnice

Cu referire la argumentarea juridică a instituirii acestei funcții, au fost invocate și prevederile Legii nr. 155 din 27.07.2011 pentru aprobarea Clasificatorului unic al funcțiilor publice, care stabilesc statutul și competențele funcției de șef al Aparatului PG. Subsecvent, în conformitate cu prevederile art.8 din Legea nr. 158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, funcția de conducător al Aparatului PG se include la categoria funcționarilor publici de conducere de nivel superior. Concomitent, potrivit anexei nr.1 la Legea nr. 158/2008, aparatele Procuraturii se regăsesc în lista autorităților publice care cad sub incidența acestei legi, ceea ce justifică juridic existența acestei subdiviziuni structurale.”, a menționat procurora responsabilă de comunicarea cu mass-media a PG.

Printr-un ordin al procurorului general interimar, Dumitru Robu din 1 noiembrie curent a fost inclusă în organigrama PG subdiviziunea Aparatul PG, iar în statele de personal – funcția de șef al Aparatului PG.