Oligarhul Vladimir Plahotniuc, sancționat pentru tentative de destabilizare a R. Moldova, a dat în judecată Consiliul UE
Oligarhul Vladimir Plahotniuc, care la sfârșitul lunii mai a fost sancționat de UE pentru tentative de destabilizare a R. Moldova, a dat în judecată Consiliul Uniunii Europene. Fostul lider al Partidului Democrat din Moldova (PDM) cere anularea deciziei prin care i-au fost impuse restricții, dar și recuperarea cheltuielilor de judecată. Cauza a fost înregistrată pe 9 august, însă a fost publicată în Jurnalul Oficial al UE pe 25 septembrie 2023.
Mai exact, Vladimir Plahotniuc solicită Curții de Justiție a UE anularea deciziei Consiliului UE din 30 mai privind măsuri restrictive în vederea acțiunilor de destabilizare a R. Moldova și Regulamentul de punere în aplicare a hotărârii. Avocatul care îi reprezintă interesele lui Plahotniuc în această cauză este Jason Pobjoy, care are o „expertiză deosebită în dreptul UE și al concurenței, dreptul public și drepturile omului, dreptul comercial și dreptul internațional public”.
„În susținerea acțiunii, reclamantul invocă două motive:
Primul motiv – erori vădite de apreciere atunci când a considerat că exista o bază factuală suficient de solidă pentru a constata îndeplinirea criteriilor de înscriere a reclamantului pe lista vizată de articolul 1 din decizia atacată și de articolul 2 din regulamentul atacat.
Al doilea motiv – încălcarea drepturilor recunoscute reclamantului în temeiul articolului 6 coroborat cu articolele 2 și 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană, și al articolelor 47 și 48 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene”, se spune în rezumatul publicat în Jurnalul Oficial al UE.
Pe 30 mai 2023, miniștrii de externe ai UE au adoptat o hotărâre prin care Ilan Șor, Gheorghe Cavcaliuc, Marina Tauber, Vladimir Plahotniuc și Igor Chaika au fost sancționați pentru contracararea acțiunilor de destabilizare a R. Moldova, în baza noului regim de sancțiuni al UE, creat la propunerea ministrului român de externe.
„1. Ilan Șor este un politician moldovean (lider al Partidului Politic ȘOR) și om de afaceri care este acuzat de implicare în finanțarea ilegală a partidelor politice din Republica Moldova și de incitare la violență împotriva opoziției politice. Partidul ȘOR, pe care îl conduce Ilan Șor, este implicat în plata și instruirea unor persoane pentru a provoca dezordine și tulburări în timpul protestelor din Moldova.
3. Gheorghe Cavcaliuc este fostul șef adjunct al Inspectoratului General al Poliției din R. Moldova. El este cunoscut pentru că a organizat și a participat la protestele violente din 20 octombrie 2022, alături de Ilan Șor. El și-a folosit legăturile din cadrul Poliției pentru a recruta foști ofițeri de poliție și a creat un grup paramilitar pentru a „proteja” demonstranții violenți. El a fondat un așa-numit „guvern din umbră” cu scopul de a înlocui Guvernul R. Moldova ales în mod democratic.
4. Marina Tauber este deputată din partea Partidului ȘOR în Parlamentul Republicii Moldova. Ea a fost acuzată în dosarul „Frauda Bancară” și este cercetată în două dosare penale legate de finanțarea ilegală din partea unui grup infracțional organizat și falsificarea raportului privind gestiunea financiară a Partidului ȘOR.
2. Igor Chaika este un om de afaceri rus responsabil de direcționarea de bani în sprijinul proiectelor Serviciului Federal de Securitate al Rusiei (FSB) care vizează destabilizarea R. Moldova. El a jucat rolul de „pungă” rusă, canalizând bani către activele FSB din Moldova pentru a aduce țara sub controlul Kremlinului.
5. Vladimir Plahotniuc este vizat în numeroase proceduri penale în R. Moldova legate de infracțiuni în legătură cu deturnarea de fonduri ale statului moldovean și de transferul ilegal în afara R. Moldova. El a fost acuzat în Moldova în dosarul „Frauda Bancară”, al cărui efecte economice afectează încă țara. De asemenea, el este cercetat pentru mituirea fostului președinte al R. Moldova cu o pungă de bani în schimbul unor favoruri politice”, se arată în documentul UE.
Deciziile privind măsurile restrictive includ interdicția de călătorie, înghețarea fondurilor și a resurselor economice, precum și interdicția de a pune fonduri și resurse economice la dispoziția persoanelor fizice și juridice, entităților sau organismelor responsabile de acțiuni sau politici care subminează sau amenință suveranitatea și independența R. Moldova.
Tot atunci, în baza regimului de sancțiuni privind Ucraina, dar pentru acțiuni cu efect destabilizator în R. Moldova, au fost sancționați liderul Partidului Regiunilor din R. Moldova Aleksandr Kalinin și președintele Fundației IFAVIS Grigore Caramalac.
Vladimir Plahotniuc a plecat din R. Moldova în iunie 2019, după ce partidul pe care îl conducea, PDM, a cedat guvernarea unei coaliții formate din Blocul ACUM și PSRM, destrămată în noiembrie 2019.
Vila din Elveția a lui Vladimir Plahotniuc a fost pusă sub sechestru, a anunțat șefa Procuraturii Anticorupție Veronica Dragalin, menționând că a primit confirmarea recent.
Procuratura Anticorupție a comunicat la mijlocul lunii iulie despre trimiterea în instanța de judecată, pentru examinare în fond, a cauzei penale de învinuire a lui Vladimir Plahotniuc, fiindu-i incriminată săvârșirea infracțiunii de creare și conducere a unei organizații criminale, escrocherie și spălarea banilor.
Conform probatoriului administrat, în perioada anilor 2013 – 2014, Plahotniuc Vladimir fiind beneficiar efectiv și gestionar prin persoane interpuse al unor companii, a recepționat și beneficiat de mijloacele financiare în sumă totală de aproximativ 18 282 000 de dolari şi 3 518 705 de euro, „despre care cunoștea cu certitudine că provin din surse ilicite, fiind obținute din creditele bancare frauduloase acordate de către BC Banca de Economii S.A., BC Unibank S.A. și BC Banca Socială S.A., societăților comerciale din grupul „ȘOR””.
