O nouă rundă de consultări publice asupra inițiativei de creare a PACCO. Stamate: „O asemenea unitate a opiniilor tuturor celor prezenți la audiere nu a văzut demult”

O nouă rundă de consultări publice asupra inițiativei de creare a Procuraturii Anticorupție și Combaterea Crimei Organizate (PACCO) s-a desfășurat vineri, 28 februarie, la Parlament.

La ședința, organizată pe platforma Comisiei juridice, numiri și imunități, au participat reprezentanți ai Procuraturii Generale și procuraturilor specializate, ai Consiliului Superior al Procurorilor, ai Centrului Național Anticorupție, ai Ministerului Afacerilor Interne, precum și membri ai societății civile. Participanții la discuții au expus pozițiile lor față de propunerea legislativă și au venit cu recomandări pentru definitivarea proiectului de lege.

„Vom desfășura consultări publice, până când vom fi gata să votăm în lectură finală acest proiect de lege. Această inițiativă legislativă este obligația noastră de a interveni și de a preveni corupția și activitatea organizațiilor criminale organizate. Este obligația noastră colectivă, a celor care suntem responsabili de securitatea și suveranitatea statului, să intervenim. Forma de intervenție trebuie să o găsim de comun acord”, a precizat președinta Comisiei juridice, numiri și imunități, Veronica Roșca.

Pe platforma Comisei juridice, numiri și imunități au mai fost organizate consultări publice și ședințe de lucru cu participarea persoanelor interesate. Totodată, Comisia de specialitate a recepționat avize din partea instituțiilor statului și din partea societății civile, care conțin poziții constructive. Acestea ar urma să fie luate în considerare la definitivarea proiectului de lege.

 Inițiat de un grup de deputați din Fracțiunea „Partidul Acțiune și Solidaritate”, proiectul de lege a fost elaborat în urma deciziei Consiliului Suprem de Securitate din 20 ianuarie 2025. Propunerea vine „ca răspuns la creșterea amenințărilor de corupție electorală, adesea facilitate de rețele criminale organizate”. Autorii subliniază că o procuratură specializată, cu „competențe consolidate”, actualmente exercitate de Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) și Procuratura Anticorupție (PA) – ar permite o abordare mai eficientă și integrată a acestor fenomene.

Fosta președintă a Comisiei juridice, numiri și imunități, deputata Olesea Stamate, care s-a abținut de la vot în prima lectură, a scris pe rețelele de socializare că „o asemenea unitate a opiniilor tuturor celor prezenți la audieri (atât procuraturile specializate, CSP, cât și societatea civilă și experți independenți) nu a văzut demult. Sau poate chiar deloc, pe marginea altor proiecte”.

„Printre îngrijorările sau obiecțiile principale semnalate de cei prezenți:
1. Nu există o fundamentare suficientă precum și o analiza a impactului;
2. Transferul procurorilor – către teritoriala – este retrogradare, ceea ce a inadmisibil. Se încalcă principiile stabilității funcției și relațiilor de muncă.
3. CSP a propus o variantă mai soft – reorganizarea prin fuziune a celor două structuri – prin transferul tuturor procurorilor către structura nou creată și continuarea și urgentarea vetting-ului procurorilor. Această variantă va asigura continuitatea muncii pe dosare precum și stabilitatea funcției pentru procurori.
4. Probleme de încălcare a termenilor de procedura pe anumite dosare;
5. Schimbarea procurorilor responsabili de dosare – nu are cum să miște lucrurile înainte;
6. Suspendarea termenelor de tragere la răspundere penală sau întreruperea termenelor de contestare a actelor de procedură penală? Asta nu se referă doar la dosarele PA și PCCOCS, se vor referi la toate dosarele. A analizat cineva ce înseamnă asta?

Acestea sunt posibil cele mai principale. Concluzia pe care am desprins-o eu din aceste audieri a fost vociferată cam în unison de toți: „Va rugăm, nu avansați pe acest proiect. Nu susținem acest proiect”.

P.S. Discutam recent cu un fost procuror de la DIICOT (procuratura specializată pe criminalitate organizată din Romania), care mi-a zis (mai în glumă mai în serios) că dacă proiectul este aprobat în varianta actuală – el își ia licență de avocat în R. Moldova. Avocații (dar și procurorii, judecătorii și toți juriștii) vor înțelege de ce”, a transmis Stamate.

Urmare a adoptării proiectului în prima lectură acesta urmează a fi definitivat în cadrul Grupului de lucru pe platforma comisiei parlamentare de profil cu organizarea unor noi runde de consultări publice și, în final, va fi înaintat plenului Parlamentului pentru aprobare finală.

Cronologia fuziunii PCCOCS și PA

Ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, a anunțat miercuri, 29 ianuarie, într-un briefing de presă, fuziunea „eventuală” a Procuraturii Anticorupție (PA) și a Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS).

Pe 19 februarie, șefa Procuraturii Anticorupție (PA) Veronica Dragalin a anunțat că și-a depus cererea de demisie din funcție, „cu speranța” că proiectul de lege privind comasarea celor două procuraturi specializate „nu va merge înainte”.

Dacă inițiativa legislativă va fi susținută, Dragalin și-ar fi pierdut oricum funcția, având în vedere că proiectul de lege prevede că, la data încetării activității PCCOCS și a PA, „mandatul procurorilor-șefi ai celor două procuraturi specializate și al adjuncților acestora, inclusiv a interimarilor, încetează de drept”.

Despre „consolidarea arhitecturii instituționale a organelor responsabile de combatere a corupției” s-a discutat la ședința Consiliul Suprem de Securitate (CSS) luni, 20 ianuarie. Atunci, ZdG, citând surse, a scris că Procuratura Anticorupție (PA) și Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) ar urma să fie lichidate. În locul celor două procuraturi urma să se discute despre crearea unei noi instituții. Totuși, președinția nu anunță despre lichidarea instituțiilor.

Ulterior, pe 23 ianuarie, Maia Sandu a discutat „necesitatea de a întări arhitectura instituțională a organelor responsabile de combaterea corupției” la întâlnirea cu cu ambasadorii statelor europene și ai țărilor membre ale formatului G7, inclusiv SUA, Canada și Japonia, acreditați în R. Moldova.