Numele judecătorului în privința căruia CSM a eliberat, la cererea procurorului general interimar, acordul privind reținerea, percheziționarea și arestarea acestuia
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a eliberat marți acordul privind efectuarea acțiunilor de urmărire penală – percheziții, reținerea și arestarea în privința unui judecător. O solicitare în acest sens a fost depusă în adresa Consiliului de către procurorul general interimar Dumitru Robu.
Potrivit surselor ZdG magistratul în privința căruia CSM a eliberat acordul pentru efectuarea acțiunilor de urmărire penală este judecătorul de la Curte de Apel Bălți Alexandru Gheorghieș, care este bănuit de îmbogățire ilicită.
Alexandru Gheorghieș, fost președinte al Curții de Apel Bălți timp de opt ani, activează în sistemul judecătoresc din 2002. În perioada 2006 – 2012 a fost președinte al Judecătoriei raionului Glodeni, iar în 2012, la scurt timp după ce a fost promovat la Curtea de Apel Bălți, a fost ales președinte al instanței. În noiembrie 2017 a fost ales membru al CSM, însă la mai puțin de un an de la numire, în octombrie 2018, a renunțat la mandat.
În 2020, Gheorghieș s-a înscris în concursul pentru suplinirea funcției de magistrat la Curtea Supremă de Justiție, însă CSM a emis o hotărâre prin care candidatura lui nu a fost înaintata spre promovare. Ulterior, Gheorghieș a atacat decizia CSM la Curtea de Apel, iar instanța de apel a obligat Consiliul să-l promoveze pe judecătorul Alexandru Gheorghieș de la Curtea de Apel Bălți la CSJ. În cele din urmă, în august curent, Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a admis recursul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și a casat integral decizia Curții de Apel Chișinău care a obligat Consiliul să-l promoveze pe Gheorghieș de la Curtea de Apel Bălți la CSJ.
În toamna lui 2019, Alexandru Gheorghieș a fost unul dintre judecătorii care au semnat pentru convocarea Adunării Generale Extraordinare a Judecătorilor, fiind chiar și președintele adunării desfășurate atunci. La 13 septembrie 2019 un grup din 87 de magistrați a cerut CSM să convoace, la 20 septembrie, Adunarea Generală Extraordinară a Judecătorilor pentru ridicarea mandatelor celor pe care i-au ales anterior ca să-i reprezinte. Magistrații și-au argumentat gestul prin necesitatea reformării sistemului din interior. În cadrul Adunării, organizate la 27 septembrie, peste 200 de magistrați au decis ridicarea mandatelor membrilor permanenți și membrilor supleanți ai CSM, aleși din rândul magistraților. Președinte al Adunării a fost ales Alexandru Gheorghieș. Magistratul a fost cel care a expediat în adresa tuturor instanțelor un mesaj privind organizarea, pe 25 octombrie, a ședinței extraordinare a Adunării Generale a Judecătorilor, asta deși agenda și convocarea Adunării ține, de fapt, conform legii, de competența CSM. Gheorghieș preciza în mesajul expediat, că unul dintre subiectele de pe ordinea de zi se referă la alegerea noilor membri ai CSM. Întrebat în baza căror împuterniciri a dispus ordinea de zi a Adunării Generale a Judecătorilor și dacă acest fapt nu reprezintă o depășire a atribuțiilor de serviciu, Alexandru Gheorghieș susținea că nu ar fi încălcat legea. Ridicarea mandatelor membrilor CSM nu a fost recunoscută de Guvern.
În luna iulie curent, ZdG a scris că Alexandru Gheorghieș, fostul membru CSM și actual judecător în cadrul Curții de Apel (CA) Bălți va fi unul dintre beneficiarii de apartamente la prețuri preferențiale în Chișinău. Magistratul muncește și locuiește în orașul Bălți. Până în 2019, familia președintelui CA Bălți a locuit într-un apartament de 74,3 m.p., pe care însă nu îl avea în proprietate.
Într-o anchetă din octombrie 2017, portalul anticorupție.md scria că, în 2015, Alexandru Gheorghieș a ajuns în atenția presei în urma unui scandal legat de intenția de a privatiza apartamentul de 74,3 m.p. care i-a fost transmis în folosință, în 2012, de autoritățile locale din Bălți. Potrivit primarului orașului Bălți, Renato Usatîi, pentru ca să evite achitarea a circa 400 de mii de lei pentru privatizarea locuinței, Gheorghieș și-ar fi înscris soacra și socrul în apartament, luându-i la întreținere, și astfel costul de privatizare a scăzut la 19 mii de lei. Atunci magistratul afirma că nu a încălcat nicio normă legală, documentele fiind verificate și de CNA.
În anul 2019, familia a moștenit apartamentul, alături de un garaj de 23,9 de m.p.. Magistratul indică în declarația sa de avere și interese personale o valoare totală de aproximativ 248 mii de lei pentru aceste bunuri imobile. În 2020, printr-un contract de schimb, familia judecătorului a oferit aceste bunuri în schimbul unei case de locuit de 153,7 m.p., pentru care indică o valoare de circa 1,3 milioane de lei, dar și a altor două averi imobile de 17,2 m.p. și respectiv, 63,9 m.p. Magistratul mai declară cinci terenuri agricole cu o suprafață totală de 3,4578 ha și cote-părți din alte trei, ale căror suprafață totală este de 2,4952 ha.
Solicitat atunci de ZdG, judecătorul a confirmat informația că urmează să beneficieze de un apartament în sectorul Ciocana al capitalei. Întrebat de ce are nevoie de spațiu locativ în Chișinău, în contextul în care muncește și deține imobile în orașul Bălți, acesta a declarat că are nevoie de locuință în capitală în eventualitatea în care va fi promovat în funcție.
