„Noi nu ne jucăm cu oameni care fură găini”, PA face din nou totalurile pe 2024. Veronica Dragalin comentează fuzionarea procuraturilor specializate
Șefei Procuraturii Anticorupție (PA), Veronica Dragalin, consideră fuzionarea procuraturilor specializate „o direcție total incorectă”. În apărarea sa, Dragalin a prezentat Raportul de activitate a instituției pe care o conduce și a menționat că rezultatele luptei împotriva corupției sunt definite de câți demnitari de rang înalt au fost trași la răspundere penală și suma confiscărilor obținute.
Deși subiectul conferinței anunțate de PA a fost performanțele instituției în 2024, Veronica Dragalin a vorbit despre rezultatele instituției pe ultimii 2,5 ani, de când a preluat mandatul de șefă a procuraturii specializate. Printre rezultatele punctate sunt trimiterea pe banca acuzaților a 40 de funcționari de rand înalt: președinte, prim-ministru, judecători, procurori etc. „Nimeni nu-i mai presus de lege”, a punctat Dragalin. O altă realizare a PA sunt confiscările în sumă de 74,5 milioane de lei.
„Asta înseamnă că dosarele pe care PA a reprezentant acuzarea și oamenii au fost condamnați, sunt dosare importante! De rezonanță! În privința la persoane de rang înalt și cu mită de 200 de mii de euro, de 100 de mii de euro… Noi nu ne jucăm cu oameni care fură găini. Noi nu tragem la răspundere doar funcționarii de la cel mai jos nivel, polițistul de sector”, a punctat Dragalin.
Dragalin a ținut să menționeze că a reușit „un an de succes”, deși PA „n-a avut niciodată resurse mai puține și mai limitate”. Rezultatele s-ar datora celor 37 de procurori anticorupție care au mai rămas să activeze în instituție. Șefa PA a sugerat spre lectură raportul, „ca să nu obosească privitorul cu cifre, date și dosare”.
„Comentariile că procurorii anticorupție nu lucrează pentru că au intrat toți în vetting (Doar 10 procurori au primit întrebările de la Comisia de evaluare, n.r.) și stau aici și se uită în pod nu sunt adevărate. Putem fi judecați după cifre și rezultate concrete. (…) Performanța PA nu poate fi judecată dacă noi am eradicat sărăcia din R. Moldova, nu putem noi, PA, să rezolvăm sărăcia din R. Moldova. Rezultatele PA nu pt fi judecată după faptul că noi nu am oprit influența Rusiei în R. Moldova. Nu pot 37 de procurori opri această influență. Rezultatele nu pot fi numărate nici după câte show-uri cu mascați facem la televizor”, a spus Dragalin.
Raportul de Activitate pe 2024
Raportul Procuraturii Antic… by Ziarul de Gardă
Sesiunea întrebări-răspunsuri
Întrebată de jurnaliștii despre fuzionarea procuraturilor specializate, șefa PA a spus că nu înțelege care este problema „concretă”:„Ca să pot comenta o soluție, trebuie să înțeleg care este problema pe care încercăm să o rezolvăm”.
„Eu sunt aici, în această funcție pe care am un mandat de 5 ani, o să continui să lucrez în fiecare zi în interesul cetățenilor și mai departe aflu și eu din presă ce se întâmplă în alte instituții ale statului. (…) Nu-i Moldova specială sau unică, în întreaga lume clasa politică critică procuraturile anticorupție. Întotdeauna o să existe careva disensiuni și critici publice. (…) Nu o să comentez acum modificările, nu vreau să speculez, vreau să văd ce se va propune. Nu am stat să-mi planific cu 10 pași înainte ce va fi dacă Parlamentul adoptă o lege privind fuzionarea”, a subliniat Dragalin.
Veronica Dragalin a spus că nu i s-a reproșat niciodată de nimeni că nu ar avea rezultate concrete. „N-am auzit care sunt pretențiile față de mine personal sau pe PA”. Dragalin a menționat că nu există temei pentru fuzionarea instituțiilor și că ar fi o direcție „total greșită” și că nu există „argumente raționale” pentru asta.
Comentând pe marginea dosarelor de finanțare ilegală a partidelor politice și corupție electorală, Veronica Dragalin spus că a trimis în judecată pe „cei mai culpabili participanți” ai rețelei Șor, precut și trei deputați și bașcana Evghenia Guțul.
Despre dosarul Leova-Bumbăta, șefa PA a spus că cauza este în continuare la faza de urmărire penală. „Recent am primit un răspuns de la Centrul Naţional de Expertize Judiciare (CNEJ), care ne-a informat că cel mai devreme când pot face o expertiză e anul 2028”, e explicat șefa PA.
„Eu nu știu cum lucrează țara asta și alte instituții în țara asta, dar asta nu e rezonabil. Trebuie de găsit o modalitate de a depăși așa ceva. Noi nu putem bloca un dosar până în 2028 pentru că sunt așa de ocupați experții de la CNEJ. Înseamnă că trebuie să avem experți din România, din altă parte, dar nu îi așteptăm pe cei de la CNEJ”, relatează Dragalin.
Veronica Dragalin a admis că a făcut mai multe greșeli în funcția de șefă a PA: „Sunt și eu om”.
„Există o percepție greșită că eu sunt aici să servesc o clasă politică. Eu am venit aici ca un procuror independent, nu am venit să ajut un partid sau să trag la răspundere penală alt partid. Eu exercit o funcție apolitică”, a conchis Dragalin.
Context
PA a mai făcut totalurile anului 2024, pe 15 ianuarie, când instituția a emis un comunicat de presă în care se menționa că valoarea confiscărilor dispuse de magistrați, pe parcursul anului trecut, în dosarele expediate în judecată de procurorii anticorupție a atins suma de 74,5 milioane de lei.
În același comunicat, instituția condusă de Veronica Dragalin a indicat că „creșterea numărului de sentințe de încetare pe motivul expirării termenului de prescripție este cauzată în proporție substanțială de modificările legislative înaintate de Ministerul Justiției și votate în Parlament, în vigoare din septembrie 2024, ce au redus pedeapsa pentru unele fapte de corupție și respectiv au redus termenul de prescripție”.
Ulterior, Ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, a venit cu precizări, punctând că modificările Codului penal NU reduc severitatea pedepselor pentru corupție și NU scurtează termenii de prescripție.
În contextul discuțiilor despre modificările Codului penal, Ștefan Gligor, președintele Partidului Schimbării și unul din liderii Blocului „Împreună”, a cerut demisia șefei PA, Veronica Dragalin, menționând că „după un concediu generos de o lună și jumătate”, șefa PA „își explică eșecurile, arătând cu degetul la alții”.
Pe 29 ianuarie, ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, a anunțat, într-un briefing de presă, fuziunea „eventuală” a Procuraturii Anticorupție și a Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale. Totodată, aceasta a menționat că în cadrul Procuraturii Generale a fost creată Secția pentru combaterea corupției și spălarea banilor, care va prelua în examinare dosarele de corupție politică și crimă organizată care sunt mai complexe.
După ce Ministerul Justiției a anunțat că „ține cont de opțiunea fuzionării celor două procuraturi specializate”, Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a afirmat că monitorizează „îndeaproape” inițiativele privind reorganizarea procuraturilor specializate și își „exprimă preocuparea” față de impactul pe care aceste reforme l-ar putea avea asupra funcționării eficiente și independente a instituțiilor.
De cealaltă parte, Procuratura Anticorupție (PA) a menționat că „nu au fost prezentate argumente plauzibile sau convingătoare care să justifice necesitatea unei astfel de fuzionări”.
Parlamentul se convoacă în sesiune extraordinară pe 30 ianuarie 2025. Biroul permanent a aprobat hotărârea de convocare a Parlamentului, la solicitarea președintelui Legislativului, Igor Grosu.
Proiectul ordinii de zi a ședinței plenare din sesiunea extraordinară a Parlamentului, aprobat de Biroul permanent, include proiecte de acte normative referitoare la prevenirea și combaterea criminalității organizate.
