Noi detalii din „Piramida promisiunilor false”. ZdG câștigă în instanță, dar liderul proiectului este achitat în dosarul penal. Judecătoarea constată că procurorii au încadrat greșit faptele acestuia, după ce au renunțat la învinuirea pentru escrocherie
ZdG a câștigat procesul cu liderul „piramidei promisiunilor false” în care acesta solicita prezentarea scuzelor publice și repararea prejudiciului moral în sumă de 100 de mii de lei. În dosarul penal însă, acesta a fost achitat. Judecătoarea care a examinat dosarul a constatat că procurorii au încadrat greșit faptele lui Alexei Ghiba, liderul proiectului și cel despre care acuzatorii de stat anunțau în martie 2022 că riscă „de la 2 la 15 ani de închisoare”. În instanță, acuzatorii de stat nu au cerut decât aplicarea unei amenzi pe numele lui Ghiba, după ce au clasat dosarul inițiat pentru escrocherie.
Un articol ZdG din decembrie 2021 și mai multe reacții, inclusiv dosare penale
În articolul „Piramida” promisiunilor false: „Eu am înțeles că, de fapt, amăgesc oamenii, așa cum am fost și eu amăgită”, publicat de ZdG pe 23 decembrie 2021, relatam despre un proiect activ la acea vreme pe rețelele sociale care a lăsat mai multe persoane fără mii de euro, iar ulterior, acestea au ajuns să acuze compania de escrocherie și de crearea unei piramide financiare.
Activitatea Pro Team era construită în jurul fenomenului cashback, adică procesul prin care din suma cheltuită într-un magazin on-line sau off-line cumpărătorului îi este rambursat un anumit procent. Din momentul în care deveneați membru al companiei, primeați accesul la o platformă numită Switips, unde puteați să faceți cumpărături on-line și să beneficiați de un cashback, în medie, de patru la sută. În același timp, aveați posibilitatea de a negocia cu diferite magazine, care ar fi putut deveni în viitor parteneri ai platformei.
Doar că intrarea în comunitatea Pro Team costa… și costa scump. La început, noul membru era pus în fața unei alegeri. Mai exact, pentru a-și continua activitatea și pentru a putea genera venituri, acesta trebuia să procure o licență. Așa-numitele licențe erau de cinci tipuri: prima valora 60 de euro, a doua – 230, a treia – 600, a patra – 1000 și a cincea – 1500 de euro. Apoi, pentru a-și rambursa investițiile, noul membru al Pro Team trebuia să racoleze noi persoane, care, la rândul lor, trebuiau să cumpere licențe, iar din prețul lor, un procent anume era încasat de el. Afacerea își are originile în Rusia, iar platforma Swittips, în jurul căreia este construit proiectul Pro Team, este clasificată de Banca Centrală a Rusiei ca fiind o „posibilă piramidă financiară”.
La scurt timp după publicarea anchetei, un angajat al Inspectoratului General al Poliției (IGP) ne-a contactat pentru a solicita anumite informații pe care le-am identificat pe parcursul documentării subiectului. Reprezentanții IGP ne-au comunicat că în 2021 a fost pornită o cauză penală, conform semnelor constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 190, alin. (5) Cod penal al R. Moldova (escrocherie), în descrierea căreia figura platforma Pro Team.
În ianuarie 2022, Alexei Ghiba, liderul proiectului, a solicitat dezmințiri de la ZdG, prezentarea scuzelor publice și repararea prejudiciului moral în sumă de 100 de mii de lei. În cerere se menționa că articolul publicat de ZdG ar fi lezat onoarea și demnitatea persoanelor care figurează în proiectul Pro Team. Ulterior, acesta a acționat redacția în judecată.
Procurorii, în martie 2022: „Riscă pedeapsă cu închisoare de la 2 până la 15 ani sau amendă”
La sfârșitul lunii martie 2022, Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) publica un comunicat în care anunța destructurarea proiectului Pro Team, după o investigație a procurorilor, în colaborare cu Direcția Generală Urmărire Penală și Inspectoratul Național de Investigații.
„Perchezițiile la care au fost supuși organizatorul grupului și un membru activ al acestuia au rezultat în ridicarea dispozitivelor în care erau descărcate aplicațiile în cauză și înscrisuri de ciornă, care urmează a fi examinate. Examinarea acestora urmează să fie coroborată cu alte date, după ce anterior au fost date în vileag etapele de racolare a persoanelor și transmiterea mijloacelor bănești”, se arăta în comunicatul publicat de PCCOCS.
Două persoane, printre care și liderul Pro Team, Alexei Ghiba, au fost audiate în calitate de bănuiți. Se anunța că aceștia erau vizați în două cauze penale – art. 190 alin. (5) (escrocherie) și art. 241 (1) (practicare ilegală a activității financiare) – și că dacă vor fi găsiți vinovați, riscă pedeapsă cu închisoare de la 2 până la 15 ani sau amendă în mărime de la 1700 la 2700 de unităţi convenţionale.
ZdG câștigă în instanță. Liderul „Pro Team” este însă achitat
Dosarul penal în care era vizat Alexei Ghiba și cererea acestuia de chemare a ZdG în judecată s-au examinat în paralel. În iunie 2022, judecătoarea Maria Muruianu de la Judecătoria Chișinău a scos de pe rol cererea de chemare în judecată depusă de Ghiba împotriva ZdG, după ce nici el, nici avocatul său, nu s-au prezentat la ședințe. Ulterior, acesta s-a adresat repetat, iar pe 14 decembrie 2023, tot Maria Muruianu a dispus respingerea cererii ca fiind neîntemeiată. Pentru că nu a fost atacată la CA Chișinău, la 16 ianuarie 2024 aceasta a devenit irevocabilă.
Între timp, tot la Judecătoria Chișinău, Alexei Ghiba a fost achitat în dosarul penal în care procurorii anunțau că risca să ajungă la pușcărie.
Sentința a fost emisă joi, 25 ianuarie, de către magistrata Aurelia Cazacliu de la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. În instanță a ajuns doar unul dintre cele două dosare deschise pe numele lui Ghiba. Dosarul deschis pentru escrocherie nu a mai ajuns în instanță. Conform purtătorului de cuvânt al PCCOCS Emil Gaitur, nu au fost acumulate suficiente probe, iar procurorul de caz a renunțat la învinuire.
„După trimiterea în judecată a dosarului de învinuire pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 241/1 al Codului penal, inculpatul a fost scos de sub urmărire penală în raport cu infracțiunea prevăzută de art. 190 al Codului penal, din motivul insuficienței probelor care au putut fi acumulate”, a comunicat pentru ZdG Emil Gaitur.
În instanță, acuzarea de stat a fost reprezentată de procurora Olga Casian.
Deși anterior, într-un comunicat de presă, procurorii anunțau că Ghiba risca de la 2 la 15 ani de închisoare sau amendă de la 85 de mii la 135 de mii de lei, în timpul procesului de judecată, procurorul de caz a solicitat recunoașterea vinovăției lui Alexei Ghiba de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 241/1 alin. (1) Cod penal și aplicarea pedepsei sub formă de amendă în mărime de 1400 de unități convenționale (70 de mii de lei, n.r.).
„Când a apărut un video de la Ziarul de Gardă, mulți clienți, inclusiv și magazine, s-au dezabonat de la platformă”
Alexei Ghiba nu și-a recunoscut vina, declarând în fața instanței că Ziarul de Gardă „a promovat ideea precum că se preluau bani de la clienți pentru folosirea platformei Swittips, ceea ce nu este adevărat”.
„În realitate, platforma era gratuită pentru clienții care doreau să cumpere și să aibă o reducere de pe platformă. Când a apărut un video de la Ziarul de Gardă, mulți clienți, inclusiv și magazine, s-au dezabonat de la platformă. La fel, și mulți parteneri care procurau licența și-au pierdut încrederea în companie, s-au speriat și au abandonat platforma. Unii au depus plângere la Poliție cu scopul de a-și întoarce banii pe care i-au investit în platformă. A fost indicat ca persoană vinovată, însă toți partenerii care au depus plângere au procurat licența la compania XXX, unde și el exact ca ei a cumpărat această licență. Au urmat investigații și percheziții la oficiu și domiciliul lui, de unde s-au ridicat mai multe bunuri. Partenerii care dezvoltau platforma, din cauza imaginii în urma video-ului, au plecat, iar el, ca sa poată achita oficiul, a luat un credit bancar. La solicitarea Poliției de a prezenta actele confirmative, s-a adresat la Comisia Națională a Pieței Financiare, la care li s-a spus că nu au nevoie de acte pentru aşa gen de activitate”, a spus Ghiba, conform sentinței Judecătoriei Chișinău.
Conform sentinței, în proces au fost audiate mai multe părți vătămate, care au relatat cum au ajuns să piardă bani și ce se întâmpla când aceștia ziceau că nu dețin resurse financiare: li se propunea să cumpere telefoane mobile în credit, care ulterior erau vândute cu ajutorul lui Ghiba sau să ia credite de la bănci. Instanța a anulat mai multe probe dobândite prin intermediul măsurilor speciale de investigație, „întrucât acuzatorul de stat nu a prezentat în fața instanței persoana investigator sub acoperire în vederea verificării identității reale a acestuia”.
„Instanța reține că deși inculpatului i se impută încălcarea prevederilor legale potrivit cărora activitatea desfășurată de către Ghiba Alexei urma să fie înregistrată și autorizată, acuzatorul de stat nu a identificat acele prevederi legale potrivit cărora inculpatul Ghiba Alexei urma să purceadă la înregistrarea și licențierea activității financiare, realizată sub forma unei «piramide financiare»”, se precizează în sentință.
Judecătoarea: procurorii au încadrat greșit faptele lui Alexei Ghiba
Judecătoarea Aurelia Cazacliu a indicat totuși că acțiunile inculpatului Alexei Ghiba au avut ca formă de realizare desfășurarea unei activități interzise de lege – „practicarea ilegală a activității de întreprinzător, soldată cu obținerea unui profit în proporţii mari, săvârşită prin desfăşurarea unor genuri de activitate interzise de lege.”
Magistrata însă a ajuns la concluzia că procurorii au încadrat greșit faptele lui Alexei Ghiba.
„Instanța reține că acțiunile inculpatului Ghiba Alexei au avut ca formă de realizare – desfășurarea unei activități interzisă de lege și anume, prin art. 9/1 din Legea cu privire la antreprenoriat și întreprinderi nr. 845-XII din 03.01.1992 și urmau să fie examinate de către acuzator sub aspectul componenței de infracțiune prevăzută de art. 241 al. (1) lit. b) Cod penal – practicarea ilegală a activității de întreprinzător, soldată cu obținerea unui profit în proporții mari, săvârșită prin desfășurarea unor genuri de activitate interzise de lege”, se spune în sentință.
„Instanța respinge argumentul apărării despre natura activității desfășurată de către inculpat și anume că aceasta nu constituie o «piramida financiară», ci o vânzare prin rețele (multilevel marketing (MLM)), care, la rândul ei, constituie o metodă populară de desfacere și comercializare a produselor prin agenți comerciali independenți (distribuitori) și nu de către persoane racolate prin recrutare prin obținerea profitului din înscrierea noilor recruți. Or, activitățile adiționale de vânzări prin rețele (multilevel marketing (MLM)), la licența eliberată prin intermediul echipei conduse de Ghiba Alexei, constituie doar o acoperire voalată a activității financiare piramidale, care are ca scop operarea sau promovarea unui sistem promoțional piramidal, care aduce un venit considerabil promotorilor acestui sistem și care induce în eroare alți consumatori cu referire la natura profitabilă a acestei investiții. Totodată, în partea ce ține de acțiunile inculpatului Ghiba Alexei cu privire la inducerea în eroare a părților vătămate cu privire la investiția profitabilă, instanța menționează că aceste acțiuni urmează a fi examinate sub aspectul prezenței sau lipsei în acțiunile acestuia a semnelor componenței infracțiunii de escrocherie”, constată instanța.
„Judecarea cauzei în primă instanţă se efectuează numai în privința persoanei puse sub învinuire şi numai în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu. Modificarea învinuirii în instanţa de judecată se admite dacă prin aceasta nu se agravează situaţia inculpatului şi nu se lezează dreptul lui la apărare”, a remarcat judecătoarea Cazacliu.
„Infracțiunea prevăzută de art. 241/1 al. (1) Cod de procedură penală este o infracțiune ușoară, la fel ca și infracțiunea prevăzută la art. 241 al. (1) lit. b) Cod penal, însă conține pedepse mai grave, iar încadrarea juridică după semnele acestei infracțiuni implică calcularea mărimii profitului net realizat, circumstanță care nu a fost imputată inculpatului. Urmare, ținând cont de faptul că inculpatului Ghiba Alexei nu i-a fost înaintată o învinuire în săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 241 al. (1) lit. b) Cod penal, în vederea neadmiterii încălcării dreptului la apărare a inculpatului și a respectării dreptului acestuia de a cunoaște esența învinuirii, conducându-se de limitele prevăzute de art. 325 Cod de procedură penală, instanța va evita să atribuie o altă încadrare juridică acțiunilor inculpatului”, se mai menționează în sentința emisă la 25 ianuarie 2024. Astfel, Alexei Ghiba a fost achitat pe capătul de învinuire adus de procurori. Sentința este cu drept de apel la CA Chișinău în termen de 15 zile.
Solicitat de ZdG, purtătorul de cuvânt al PCCOCS, Emil Gaitur, a comunicat că PCCOCS califică decizia drept „ilegală” și că o va contesta. Acesta a mai adăugat că reprezentanții Procuraturii consideră că „instanța de judecată nu a ținut cont de faptul că activitatea acestuia este una financiară (nu de întreprinzător)”. „Alte contraargumente ale acuzării de stat vor fi dezvoltate în actul de contestare”, a transmis Gaitur.
