Neconstituțional: Comisia juridică din Parlament nu va mai avea dreptul să selecteze candidații non-judecători la funcția de membru al CSM

Comisia juridică, numiri și imunități nu va mai selecta candidații non-judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), pentru că este o autoritate politică. Curtea Constituțională (CC) a declarat neconstituționale trei norme referitoare la selectarea, numirea și prelungirea mandatelor membrilor CSM după expirare.

Decizia Curții vine abia după ce Parlamentul a încheiat concursul de numiri a noilor membri non-judecători în cadrul CSM, acum o săptămână. Contactată de ZdG, președinta Comisie juridice, Veronica Roșca, a precizat că hotărârea CC nu afectează mandatele membrilor deja numiți în funcție.

Conform hotărârii pronunțate marți, 1 octombrie, Curtea a ajuns la concluzia că norma care stabilește competența Comisiei juridice, numiri și imunități să desfășoare concursul și să selecteze candidații la funcția de membru al CSM din rândul non-judecătorilor și să-i prezinte Parlamentului spre numire „nu corespunde exigențelor constituționale”.

„Pentru selectarea unor persoane merituoase în CSM din rândul non-judecătorilor și pentru a îndeplini toate exigențele constituționale, legislatorului îi revine sarcina de a reglementa instituirea unei autorități speciale care să desfășoare un concurs corect și imparțial pentru selectarea celor mai merituoși membri din rândul non-judecătorilor și înaintarea lor Parlamentului pentru numire”, a subliniat CC.

• Articolul 3 alin. (3) din Legea nr. 947 din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, declarat neconstituțional:
• „Șase membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, care nu fac parte din rândul judecătorilor, sunt selectați în mod deschis și transparent de către Comisia juridică, numiri și imunități, în baza unui concurs public, și sunt numiți prin hotărârea Parlamentului cu votul a trei cincimi dintre deputații aleși. Modul de organizare a concursului se stabilește de Parlament. Concursul se organizează până la expirarea mandatului membrilor numiți anterior și constă din examinarea dosarelor și audierea candidaților în ședință publică. Comisia juridică, numiri și imunități întocmește avize argumentate pentru fiecare candidat selectat și propune Parlamentului numirea acestora”.

Curtea a reținut că Comisia juridică, numiri și imunități este o comisie permanentă și un organ de lucru al Parlamentului care este subordonată și răspunde în fața acestuia. Componența nominală a comisiei permanente se stabilește ținându-se cont de reprezentarea proporțională a fracțiunilor în Parlament și aceasta adoptă hotărâri cu majoritatea absolută sau majoritatea simplă a membrilor săi. Aceste prevederi i-au permis Curții să conchidă că Comisia juridică, numiri și imunități reprezintă „o autoritate eminamente politică”.

Curtea a conchis că din standardele europene analizate rezultă că marja discreționară a legislatorului în formarea Consiliului Superior al Magistraturii este limitată de obiectivul asigurării independenței acestei autorități față de politic.

O altă prevedere declarată neconstituțională este cea cu privire la prelungirea mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii după expirare până la ocuparea funcției de către succesorii de competență:

„Membrul Consiliului Superior al Magistraturii continuă să își exercite atribuțiile și după expirarea mandatului, până la preluarea funcției de către membrul care urmează să-l substituie”.

Deși Constituția nu se opune prelungirii mandatelor pentru asigurarea funcționării normale a Consiliului Superior al Magistraturii, având în vedere că prevederile nu stabilesc un termen limită pentru prelungirea mandatelor și nici măsuri de accelerare a numirii membrilor, Curtea a notat că acestea golesc de conținut dispozițiile din Constituție care indică că membrii CSM sunt aleși sau numiți pentru un mandat de 6 ani, fără posibilitatea de a deține două mandate.

Curtea a recunoscut constituțional articolul din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii care prevede mecanismul de deblocare a procedurii de numire a membrilor non-judecători ai Consiliului Superior al Magistraturii.

Legea privind CSM prevede că, dacă Parlamentul nu reușește să numească membrii după două încercări, intervine mecanismul de deblocare a procedurii de votare.

Mecanismul este structurat în trei etape: două încercări de numire cu majoritatea de trei cincimi, iar dacă acestea eșuează, Parlamentul poate numi membrii prin majoritate simplă, cu avizul unei comisii independente. Comisia include experți desemnați de instituții precum Avocatul Poporului, Consiliul Uniunii Avocaților și Președintele Republicii.

„Mecanismul de numire include o garanție suplimentară prin intermediul unei comisii independente, care trebuie să organizeze un interviu public și să emită un aviz pozitiv doar dacă există convingerea că un candidat va contribui eficient la îndeplinirea mandatului Consiliului Superior al Magistraturii, fără a compromite independența acestuia sau a sistemului judecătoresc. Deși permite numirea membrilor cu o majoritate simplă, mecanismul oferă garanții prin avizul acestei comisii apolitice, asigurând astfel numirea unor membri calificați. Comisia de la Veneția a susținut că numirea prin majoritate simplă poate îmbunătăți mecanismul, cu condiția ca sprijinul să vină din partea unei instituții neutre politic”, se arată în hotărârea CC.

Sesizarea a fost depusă de deputatul socialist Adrian Albu în aprilie 2023.

În prezent, CSM are 11 membri din cei 12 prevăzuți de lege, dintre care 6 membri non-judecători. Ultimii doi membri au fost numiți de Parlament acum o săptămână, la 20 septembrie – Sergiu Băieșu și Tatiana Tabuncic.