Nagacevschi, contrazis de experţi în drept constituțional: Nicio instanță de judecată, nici CC, nu poate obliga președintele să desemneze un candidat la funcția de premier

Fadei Nagacevschi, ministrul Justiției, susține că președinta R. Moldova, Maia Sandu, ar putea fi obligată de instanță să desemneze un premier, asta după ce șefa statului și-a expus poziția cu privire la decizia luată ieri, 23 februarie, de către Curtea Consituțională (CC). 

Experții în drept constituțional îl contrazic însă pe ministrul Justiției, susținând că nicio instanță de judecată, nici CC nu poate obliga președintele să desemneze un candidat la funcția de premier.

Astfel după ce Maia Sandu a declarat ieri, 23 februarie, că depășirea actualei crize se poate face doar cu un Parlament nou, iar poporul este cel care deține puterea reală în stat, Fadei Nagacevschi a publicat un mesaj pe Facebook prin care menționează că „suspendarea și referendumul este sancțiunea politică ultima ratio” și că președinta R. Moldova, Maia Sandu, ar poate fi obligată de instanță să desemneze un premier.

„Doamna Președinte declară că nu va respecta Constituția și hotărârea CC de ieri. Îndeamnă Parlamentul să meargă fie la referendum fie la alegeri anticipate. Sper, consilierii i-au explicat că suspendarea și referendumul este sancțiunea politică ultima ratio.Sper, consilierii au auzit despre acțiunile în obligare, dar și de emitere a actului de către însăși instanță în cazul nesupunerii obligației stabilite de instanță. Se pare că cei de la Președinție nu vor să accepte că R.Moldova este o republică parlamentară și sunt tentați să creeze precedente pentru schimbarea regimului în unul prezidențial sau semiprezidențial. Sincer cred și sper că se vor opri. Or, schimbarea de regim contrar Constituției este uzurpare”, a menționat Nagacevschi.

Contactat de ZdG, expertul în drept constituțional, Alexandru Arseni, a declarat că președintele țării nu poate fi obligat de CC „să facă ceea ce e împotriva drepturilor sale”.

„Curtea Constituțională nu poate obliga o instituție abilitată cu funcții supreme în stat ce ține de securitatea teritorială și națională să facă ceea ce e împotriva drepturilor sale. În decizia luată ieri de CC, a recomandat ca Președinția și Parlamentul să conlucreze, cu toate că art. 6 din Constituție stabilește foarte clar că în R. Moldova, puterea legislativă, executivă, judecătorească sunt separate, dar colaborează în exercitarea atribuțiilor prevăzute de Constituție. CC declară constituțional sau neconstițional un act normativ.

Din câte se vede, Nagacevschi nu cunoaște prevederile constituționale. Consilierii prezidențiali nu au nicio treabă cu acest lucru. Președintele răspunde constituțional pentru desemnarea candidatului la funcția de premier, din acest motiv el are dreptul discreționar de a desemna pe cineva dintre candidații identificați în cadrul consultărilor cu fracțiunile”, a declarat Arseni.

De aceeași părere este și juristul Teodor Cîrnaț. Aceasta susține că nicio instanță de judecată, nici CC, nu poate obliga președintele să desemneze un candidat la funcția de premier. Juristul a mai menționat că, indiferent că „puterea aparține poporului, ea nu poate fi exercitată arbitrar, ea trebuie exercitată conform Constituției”.

„Consider că ministrul Justiției încurcă dreptul civil cu dreptul consituțional, deoarece prin dreptul civil ar putea, prin hotărârea instanței de judecată, să fie obligat cineva să-și onoreze obligațiunile. În dreptul consituțional acest lucru rămâne la discreția celui care execută funcția de președinte. În conformitate cu prevederile constituționale, dreptul discreționar al președintelui de a desemna candidatul la funcția de premier îi aparține unipersonal. Nicio instanță de judecată, nici CC, nici instanța de drept comun, nu poate obliga președintele să desemneze un candidat. Însă, Constituția și jurisprudența Curții este de așa natură că președintele însăși, după propria lui convingere trebuie să-și onereze obligațiunile constituționale. În caz contrar, dacă deliberat nu-și onorează obligațiunile constituționale, e pasibil de a fi tras la răspundere în două cazuri: răspunderea politică și răspunderea penală pentru uzurparea politică în stat. Cu toate că puterea aparține poporului, ea nu poate fi exercitată arbitrar, ea trebuie exercitată conform Constituției”, ne-a comunicat Cîrnaț.

După decizia Curții Constituționale care a declarat neconstituțional decretul privind numirea repetată a Nataliei Gavrilița la funcția de premier, președinta Maia Sandu a susținut o conferință de presă în care a declarat că depășirea actualei crizei se poate face doar cu un Parlament nou, iar poporul este cel care deține puterea reală în stat. „La anticipate sau la referendum oamenii vor decide viitorul lor și al țării”, a spus aceasta.

„Nu am să stau să privesc cum frăția penalilor nu vrea să lase țara din mână și semnează alianțe la fel de ușor cum și-au umplut propriile buzunare. Nu sunt prizonierul funcțiilor, nu voi fi un președinte comod așa cum vor cei certați cu legea. Eu voi vorbi pentru oameni și voi fi alături de ei. Deputaților care nu sunt prinși în mrejele clanurilor mafiote le cer un pic de curaj și asumare. Curajul de a merge în alegeri anticipate și asumarea că nimic bun nu mai poate ieși din această structură parlamentară. Nu avem dreptul să permite recapturarea instituțiilor statului. Poporului este deținătorul real al puterii în stat și este cel care poate să tranșeze această situație. La anticipate sau la referendum oamenii vor decide viitorul lor și al țării”, a conchis Maia Sandu.

• VIDEO/ Maia Sandu: La anticipate sau la referendum oamenii vor decide viitorul lor și al țării

Magistrații CC au declarat drept neconstituțional decretul președintei Maia Sandu privind desemnarea repetată a Nataliei Gavrilița la funcția de premier. Prin decizia de marți, 23 februarie, Înalta Curte obligă președinta să anunțe noi consultări cu fracțiunile parlamentare pentru desemnarea unui candidat la funcția de prim-ministru.

• Andrei Năstase, după ce a fost pronunțată decizia CC: „Platforma DA își reiterează poziția oficială de a-și asuma un Guvern minoritar de profil proeuropean”
• PSRM salută decizia CC și acuză că în adresa Înaltei Curți au existat „multiple presiuni, inclusiv din partea unor elemente de peste hotarele țării”
• Reacția PDM, după decizia pronunțată de CC: Nu vom vota niciun guvern susținut de Șor și transfugi

Decizia de ieri a fost luată în baza sesizării depuse la 12 februarie curent de deputații socialiști Vasile Bolea, Grigore Novac și Alexandr Suhodolski. Aceștia au cerut să fie interpretat dacă președinta Sandu a admis o încălcare gravă atunci când a desemnat-o pe Gavrilița repetat la funcția de premier, însă această parte a sesizării nu a fost admisă de Înalta Curte.

Prim-ministra desemnată, Natalia Gavrilița, nu a primit joi, 11 februarie, votul de încredere al deputaților din Parlamentul de la Chișinău. Niciun deputat nu a votat pentru învestirea Cabinetului de miniștri. 

Tot joi, în timp ce prim-ministra desemnată își prezenta în plenul Parlamentului programul de Guvernare, PSRM a propus propriul candidat pentru funcția de premier. Despre asta a anunțat președintele socialiștilor, Igor Dodon, care a declarat că Mariana Durleșteanu este candidata propusă de socialiști.

Chiar înainte ca să înceapă procedura de vot pentru susținerea Guvernului Gavrilița, președintele fracțiunii parlamentare a Partidului Socialiștilor (PSRM), Corneliu Furculiță, a anunțat că 54 de deputați – din PSRM, transfugii din „Pentru Moldova”, Partidul Șor și trei deputați independenți – au semnat pentru constituirea unei majorități parlamentare, pentru desemnarea candidatului PSRM pentru funcția de premier.

Ulterior, și Platforma DA a venit cu propriul candidat pentru funcția de premier, înaintându-l pe liderul Platformei, Andrei Năstase, la această funcție.