Modificările propuse de ministrul Justiției la Legea Procuraturii. Expert: „Se creează precedente periculoase”. Reacția PG și CSP

Ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, a înregistrat marți, 10 august, un proiect de lege privind modificarea Legii cu privire la Procuratură. Anunțul noului ministru al Justiției cu privire la modificarea Legii Procuraturii a venit la scurt timp după ce președinta R. Moldova, Maia Sandu, a anunțat că la ședința Consiliului Suprem de Securitate (CSS), care s-a desfășurat marți, 10 august, nu a participat procurorul general Alexandr Stoianoglo, membru din oficiu al CSS, declarând că „Procuratura se află în vacanță la propriu și la figurat”.

Principala modificare propusă de Litvinenco la Legea cu privire la Procuratură se referă la introducerea unor mecanisme de evaluare a activității procurorului general, cu posibilitatea eliberării din funcție a acestuia, la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor (CSP).

„Am înregistrat un proiect care vine să modifice Legea cu privire la Procuratură, în sensul includerii unor mecanisme de evaluare a activității procurorului general și de instituire a răspunderii disciplinare a acestuia. Ambele mecanisme prevăd posibilitatea eliberării din funcție a procurorului general în cazuri întemeiate, la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor. (…) În esență, modificările propuse extind procedurile existente în lege pentru procurori și față de Procurorul General, cu unele mici ajustări determinate de subiectul acțiunii. Modificările propuse nu vor afecta independența și autonomia Procuraturii și a Procurorului General, întrucât Consiliului Superior al Procurorilor îi rămâne rolul decisiv la luarea deciziei. Totodată, aceste modificări conțin suficiente garanții pentru a asigura proceduri corecte atât în cazul evaluării performanțelor, cât și în ceea ce privește procedura disciplinară. (…) Alte prevederi din proiectul propus se referă și la modificarea componenței Consiliului Superior al Procurorilor, într-o formulă care va asigura o mai mare independență a organului, dar și la suspendarea Procurorului General pe parcursul urmăririi penale și numirea unui interimar pentru această perioadă”, a declarat Sergiu Litvinenco.

PG: „Nivelul înțelegerii de către actuala guvernare a principiilor statului de drept este neașteptat de slab”

La scurt timp după anunțul ministrului, reprezentanții PG au emis o notă prin care au prezentat poziția instituției cu privire la modificările înaintate la lege.

„Nivelul înțelegerii de către actuala guvernare a principiilor statului de drept este neașteptat de slab și, la moment, nu vedem rostul de a mai comenta ceva. Răspunsul Procuraturii la orice atentat asupra independenței sale instituționale și procesuale va fi proporțional gravității unor astfel de atacuri”, se menționează în nota emisă de PG.

CSP: „Consiliul este profund contrariat de modul în care este atacată instituția Procuraturii”

Și Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a venit cu o reacție după ce ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, a anunțat că a înregistrat un proiect cu privire la modificarea Legii Procuraturii, menționând că „CSP este profund contrariat de modul în care, în ultima perioadă, este atacată instituția Procuraturii prin acuzații grave, care însă nu au niciun suport juridic și sunt de esență manipulatorie”. 

„CSP este profund contrariat de modul în care, în ultima perioadă, este atacată instituția Procuraturii prin acuzații grave, care însă nu au niciun suport juridic și sunt de esență manipulatorie. În condițiile șirului interminabil de învinuiri nefondate și informații distorsionate despre activitatea procurorilor, emise în spațiul public de către reprezentanții forțelor de guvernare, atestăm că se periclitează ordinea de drept a țării, care stabilește clar regulile separației puterilor în stat și colaborarea acestora.

Astfel, drept o reacție firească, CSP subliniază importanța respectării de către toate autoritățile publice a standardelor europene referitoare la activitatea Procuraturii și, în acest sens, pentru a asigura informarea justă a societății, notăm că se va menține fermă, prin toate mijloacele prevăzute de lege, poziția constituțională de garant al independenței și imparțialității procurorilor”, se menționează în nota CSP.

Expert: „Modificarea legii creează precedente periculoase”

Președintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), Vladislav Gribincea, susține că modificarea Legii cu privire la Procuratură „de fiecare dată când guvernării nu îi place procurorul general creează precedente periculoase și pune procurorul general la cheremul politicienilor”.

„Nu cred că legea trebuie modificată de fiecare dată când guvernării nu îi place Procurorul General. Asemenea practici creează precedente periculoase și pune Procurorul General la cheremul politicienilor. Oricât de bine intenționați nu ar fi ultimii, un procuror dependent de politic este mai periculos decât unul cu performanțe modeste.

Stricto senso, proiectul mi se pare conform Constituției, însă nu înțeleg ce efect practic va avea. Conform acestuia, eliberarea din funcție a Procurorului General poate avea loc doar la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor. Poate imaginația mea este săracă, însă eu nu îmi pot închipui cum actualul Consiliu Superior al Procurorilor va propune eliberarea dlui Stoianoglo din funcție. Chiar nu îmi pot imagina”, se menționează în comentariul postat de Gribincea pe Facebook.

Conform articolului 125 din Constituția R. Moldova, procurorul general este numit în funcţie de către preşedintele R. Moldova, la propunerea CSP, pentru un mandat de 7 ani, care nu poate fi reînnoit.

Alexandr Stoianoglo a fost numit în funcția de procuror general al R. Moldova în luna noiembrie a anului 2019. Pe 23 aprilie 2021, lui Alexandr Stoianoglo i-a fost retrasă paza și protecția de stat. În 2020, procurorul general declara că atât el, cât și familia sa sunt păziți 24 de ore din 24 de ofițeri ai Serviciului de Pază și Protecție de Stat (SPPS). 

Alexandr Stoianoglo a fost deputat și vicepreședinte al Parlamentului, fiind ales pe listele Partidului Democrat din Moldova (PDM). Stoianoglo a intrat în politică în 2001, când a candidat pe listele PDM la funcția de deputat, fiind pe locul 8 în lista condusă de Ion Sturza, dar din care făceau parte și Dumitru Diacov sau Vladimir Filat. Relansarea sa în politică s-a produs după evenimentele din aprilie 2009, fiind, iarăși, al 8-lea pe lista PDM la parlamentarele din iulie 2009. Imediat după alegeri, Stoianoglo a fost promovat în funcția de vicepreşedinte al Parlamentului. Și la parlamentarele anticipate din noiembrie 2010 Stoianoglo a candidat din partea PDM, fiind al 11-lea în lista electorală, pe primele două locuri aflându-se Marian Lupu și Vladimir Plahotniuc. Stoianoglo a ajuns deputat și a fost ales președinte al Comisiei securitate națională, apărare şi ordine publică.