Ministerul Justiției vine cu precizări despre modificările la legile privind evaluarea externă și distrugerea informațiilor despre candidați. Scopul reglementărilor
Ministerul Justiției a emis un comunicat în care face mai multe clarificări vizavi de modificarea la legile privind procesele de vetting și pre-vetting și distrugerea informațiilor despre candidați, după ce intrarea acesteia în vigoare a stârnit mai multe critici în societate.
Ministerul Justiției precizează:
- Legea nr. 26 adoptată la 2022, privind activitatea comisiei pre-vetting – la art. 10 alin. (11) stipulează că: „Informația acumulată de Comisia de evaluare despre candidații la funcția de membru în organele prevăzute la art. 2 alin. (1) și despre persoanele specificate la art. 2 alin. (2) se păstrează, se arhivează, se radiază, se distruge în modul stabilit de regulamentul de organizare și funcționare al Comisiei de evaluare”. Deci, aspectul de radiere/distrugere era existent în legislație încă din 2022, iar Legea a fost expertizată pozitiv și de Comisia de la Veneția.
- Prevederi similare sunt și în Legea nr. 65/2023 (art. 13, alin. 10), Legea nr. 252/2023 (art. 14 alin. 11). Legile, expertizate de Comisia de la Veneția în 2023, deja menționau faptul că informația acumulată de comisiile de evaluare „se arhivează, se radiază și se distruge în modul stabilit de regulamentul de organizare și funcționare al comisiei de evaluare”. În baza acestor norme, comisiile au detaliat condițiile de radiere în propriile regulamente. Astfel, comisia pre-vetting, reieșind din legea adoptată în 2022, a stabilit în regulament că informația acumulată se păstrează pe toată perioada de aplicare a Legii nr. 26/2022, și respectiv, cu detalii despre cum și când acestea va fi radiată/distrusă.
- Această abordare a rezultat din recomandările Comisiei de la Veneția, care în §31 din Opinia nr. CDL-AD(2021)046 a atras atenția asupra următoarelor aspecte: „§31 […] Orice informații și documente produse în cadrul procesului individual de verificare a integrității nu trebuie publicate și trebuie utilizate doar în scopul restrâns al evaluării. Trebuie să fie clar că astfel de informații sau documente nu pot fi utilizate direct într-un proces penal sau administrativ, decât în legătură cu darea de mărturii false.”
- Scopul acestor prevederi a fost de a asigura respectarea nu doar a drepturilor subiecților evaluați, ci și a persoanelor apropiate acestora, care, în mod indirect, sunt vizate de procedura de vetting. Comisia de la Veneția a subliniat, de asemenea, necesitatea creării tuturor condițiilor necesare pentru respectarea dreptului la viața familială și privată.
- Inițiativa legislativă 243/2024 înregistrată la 16.07.2024 a venit cu propunerea de a se adăuga la art. 10. alin. 11 al Legii 26 următorul text: „Radierea și distrugerea informației respective se efectuează după transmiterea acesteia către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM)sau, după caz, către Consiliul Superior al Procurorilor (CSP).” Scopul acestei propuneri a fost de a prelungi și asigura existența informațiilor în cazul în care comisia pre-vetting își încetează activitatea. Astfel, comisia pre-vetting a fost obligată să transmită toate informațiile deținute către organele de autoadministrare (CSM și CSP). Pentru a evita situația în care, de exemplu, dacă Comisia de evaluare își încetează activitatea și ar trebui, conform legii, să radieze toate datele pentru a proteja confidențialitatea informațiilor. Cred că este logic ca CSM și CSP, fiind organele de autoadministrare în sistemul judecătoresc și procuraturii, să preia responsabilitatea, să păstreze informațiile și să decidă, prin regulamente proprii, modul și timpul de gestionare a acestora.
- Remarc faptul că IL nr. 243 a parcurs toate etapele corespunzătoare procesului de legiferare: înregistrarea și publicarea pe pagina Parlamentului a proiectului și a notei informative, ședința de lucru organizată pe 23 iulie 2024 de către Comisia juridică, Avizul generalizat al Guvernului aprobat pe 24 iulie, după consultarea instituțiilor relevante care s-au pronunțat asupra inițiativei legislative. La avizul Guvernului au fost anexate și pozițiile Curții Supreme de Justiție (CSJ) și Procuraturii Generale (PG), iar cele ale CSM și CSP au fost transmise ulterior către Parlament. Nu au fost semnalate îngrijorări sau obiecții din partea instituțiilor de drept cu privire la prevederile legate de informațiile comisiei de evaluare, în avizele oficiale.
- Înainte de adoptarea în lectura a II-a a acestui proiect de lege, în ședința Comisiei juridice din 31.07.24 urmare a dezbaterii, s-a decis ca amendamentul nr. 04/03-137 din 29 iulie 2024 al deputatului V. Grădinaru să nu fie acceptat. Precizez că prin amendamentul în cauză se propunea ca la art. 10. alin. 11 al Legii 26, să fie completat cu enunțul: „După finalizarea procesului de evaluare reglementat de Legea nr. 252/2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor și modificarea unor acte normative, Consiliul Superior al Magistraturii și Consiliul Superior al Procurorilor vor distruge informația recepționată de la comisiile de evaluare.” Ulterior, amendamentul a fost retras. Respectiv, cu unele ajustări tehnice, la 13.09.2024, inițiativa legislative nr. 243 a fost adoptată în a III-a lectură, fără amendamentul nr. 04/03-137 din 29 iulie 2024.
- Deci, legea adoptată în ședința plenară a Parlamentului din 13.09.2024 nu conține amendamentul respectiv și a fost adoptată în forma inițială, așa cum a fost aprobată în prima lectură, după consultarea instituțiilor relevante. Legea a fost publicată în Monitorul Oficial în următoarea formă completă: (11)„ Informația acumulată de Comisia de evaluare despre candidații la funcția de membru în organele prevăzute la art. 2 alin. (1) și despre persoanele specificate la art. 2 alin. (2) se păstrează, se arhivează, se radiază, se distruge în modul stabilit de regulamentul de organizare și funcționare al Comisiei de evaluare. Radierea și distrugerea informației respective se efectuează după transmiterea acesteia către Consiliul Superior al Magistraturii sau, după caz, către Consiliul Superior al Procurorilor.”
- „Consider benefic faptul că s-a specificat că toate informațiile deținute de Comisia de evaluare să fie transmise integral către CSM și CSP. Acest aspect, dimpotrivă, extinde termenul de existență al informațiilor. Comparativ cu prevederile actuale ale legii, riscul ca, odată cu încetarea activității comisiei, arhiva să fie radiată fără obligația de transmitere, dispare. Transmiterea arhivei, a bazei de date către CSM și CSP oferă o garanție sporită a procesului evaluare, precum și o protecție solidă a datelor cu caracter personal colectate”, subliniază ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, conform comunicatului.
- Extinderea termenului de păstrare a informațiilor (de la „distrugerea la încetarea activității comisiei de pre-vetting”) cu transmiterea către CSM și CSP, care vor face reglementări proprii, derivă atât din recomandarea Comisiei de la Veneția, citată mai sus, cât și din următoarele finalități:
- pentru a evita scurgerea unor informații sensibile, cu caracter personal, ce țin de viața familială și privată a subiecților evaluării, precum și a persoanelor apropiate acestora;
- pentru a evita utilizarea neconformă a informației respective în cadrul unor alte procese (de ex. penale) sau scopuri;
- pentru a garanta siguranța subiecților evaluării și a proteja interesele acestora”.
Totodată, Ministerul Justiției subliniază că „toate criticile publice conform cărora s-ar urmări o ștergere totală a informației sunt nejustificate”.
„Informațiile legate de procedurile de contestare vor fi păstrate la CSJ, pe lângă arhiva principală transmisă către CSM și CSP. De asemenea, conform legii, subiecții evaluați au acces la toate materialele din dosarele lor și dreptul la o copie a dosarului de la comisie, iar acest acces a fost oferit tuturor până în prezent. Mai mult decât atât, legea asigură ca să se păstrează informațiile, inclusiv după finalizarea integrală a exercițiului de vetting, adică și după epuizarea tuturor contestațiilor în instanțele de judecată, ceea ce poate dura ani, spre deosebire de legea actuală care stipulează radierea imediat ce comisia își încetează activitatea”, potrivit comunicatului.
- Informația deținută de Comisia pre-vetting despre subiecții evaluării și persoanele apropiate ale acestora nu reprezintă „informație primară”, ci este o informație „colectată” din diverse surse, precum autorități publice, persoane juridice private (bănci) și multiple sisteme informaționale din Republica Moldova. De exemplu Serviciul Vamal, Poliția de Frontieră, Inspectoratul Fiscal, ANI etc.
Potrivit Ministerului, „este cel puțin exagerat și nedocumentat” să se afirme că s-ar încălca standarde europene privind drepturile omului sau că ar exista riscul pierderii de probe sau documente autentice, având în vedere că încă din 2022 prevederile legale stipulau procedura de radiere a informațiilor. În plus, subiecții evaluați au acces complet la dosarele lor și primesc copii ale acestora de la comisii. O copie a dosarului este păstrată și la CSJ în cazul depunerii contestațiilor. Legalitatea procesului de evaluare este examinată de CSJ, unde toate părțile au acces.
„Noua prevedere legală urmărește, de fapt, transmiterea și extinderea termenului de păstrare a acestor informații. Eventual, ulterior, pot fi solicitate legiuitorului de a interveni cu îmbunătățiri, pentru o mai mare precizie”, potrivit comunicatului.
Prin urmare, criticile conform cărora procesul legislativ nu a fost respectat sau că există riscuri de afectare a drepturilor omului și de eludare a probelor, în contextul unor eventuale cereri la CtEDO, ar fi „neargumentate prin date și analiză”.
