„Mi s-a cerut mită” – cum pot denunța un caz de corupție?
Conform dicționarului explicativ al limbii române, cuvântul „mită” este definit ca: „sumă de bani sau obiecte primite, date ori promise unei persoane, cu scopul de a o determina să-și încalce obligațiile de serviciu sau să le îndeplinească mai conștiincios”. În Codul Penal al R. Moldova (CP) infracţiunile de corupţie cu implicarea mitei sunt delimitate în infracțiuni comise în sectorul public şi infracţiuni comise în sectorul privat.
În acest sens, în CP există două capitole separate: infracțiuni contra bunei desfășurări a activității în sfera publică și infracțiuni comise în sectorul privat. Astfel, deși în R. Moldova sunt pe larg utilizate noțiunile „luare sau dare de mită”, este important să facem următoarea diferențiere:
1. Dacă o persoană care activează în sectorul public pretinde/acceptă/primește o sumă de bani/bunuri/servicii sau alte privilegii care nu i se cuvin, în schimbul ofertei ori promisiunii de a îndeplini/întârzia/grăbi îndeplinirea unei acțiuni – este un caz de corupere pasivă (art. 324 din CP).
Exemplu: un medic solicită o anumită sumă de bani pentru eliberarea unui certificat de concediu medical.
2. Dacă o persoană promite/oferă unei persoane care activează în sectorul public, o sumă de bani/bunuri/servicii sau alte privilegii pentru ca aceasta să îndeplinească/întârzie/grăbească îndeplinirea unei acţiuni – este un caz de corupere activă (art. 325 din CP).
Exemplu: un cetățean oferă bani unui funcționar din cadrul Primăriei pentru ca cel din urmă să-i elibereze o autorizație.
3. Dacă o persoană pretinde/acceptă/primește o sumă de bani/servicii/privilegii/bunuri sau alte avantaje pentru sine sau pentru altcineva, susținând că are influență asupra unei persoane publice/persoane cu funcţie de demnitate publică/persoane publice străine/funcţionar internaţional, pentru a-l face să îndeplinească/să întârzie/să grăbească îndeplinirea unei acţiuni – este un caz de trafic de influență (art. 326 din CP).
Exemplu: avocatul pretinde, în schimbul unei sume de bani, că poate influența procurorul pe caz să claseze un anumit dosar penal.
4. Dacă o persoană care activează în sectorul privat pretinde sau primește o sumă de bani/servicii sau alte privilegii care nu i se cuvin, în schimbul ofertei ori promisiunii de a îndeplini/întârzia/grăbi îndeplinirea unei acțiuni – este un caz de luare de mită (art.333 din CP al R. Moldova).
Exemplu: angajatul unei companii de asigurări promite unei persoane soluționarea mai rapidă a unui caz asigurat în schimbul unei sume de bani.
5. Dacă o persoană promite sau oferă unei persoane care activează în sectorul privat, o sumă de bani/bunuri/servicii sau alte privilegii pentru ca aceasta să îndeplinească/întârzie/grăbească îndeplinirea unei acţiuni – este un caz de dare de mită (art. 334 din CP al R. Moldova).
Exemplu: un cetățean îi propune o sumă de bani unui angajat din cadrul unei companii de asigurări, pentru soluționarea mai rapidă a cazului asigurat.
Unde și cum puteți denunța un caz de corupție?
Urmărirea penală în privința infracțiunilor de corupție, inclusiv cazurile de luare sau dare de mită, corupere activă sau corupere pasivă, se efectuează de către organul de urmărire penală al Centrului Național Anticorupție (CNA).
Puteți denunța un caz de corupție direct la CNA prin câteva modalități:
1. Online, pe site-ul oficial al CNA, completând un formular de denunț.
2. Telefonic, apelând:
● Linia națională anticorupție: 0800 555 55, disponibilă 24/7, pentru a sesiza despre cazurile de corupție sau
● Linia specializată anticorupție: 022 257 333, disponibilă de luni până vineri, între orele 08.00-17.00, pentru a sesiza subdiviziunea de securitate internă a CNA despre actele de corupţie comise de angajaţii CNA.
3. În scris, lăsând o sesizare scrisă în cutiile poştale amplasate în sediul CNA sau prin transmiterea sesizării la una din următoarele adrese poștale:
● Centrul Naţional Anticorupţie, mun. Chişinău, bd. Ştefan cel Mare şi Sfînt 198, MD-2004;
● Direcţia Generală Teritorială Centru, mun. Chişinău, bd. Ştefan cel Mare şi Sfînt 198, MD-2004;
● Direcţia Generală Teritorială Nord, mun. Bălţi, str. Dostoevski 12, MD-3100;
● Direcţia Generală Teritorială Sud, mun. Cahul, bd. Victoriei 11, MD-1701.
4. Verbal, prin deplasarea la sediul CNA.
Persoanei care face denunţ sau plângere obligatoriu i se explică răspunderea penală pe care o poartă în cazul în care denunţul este intenţionat calomnios, fapt care se consemnează în procesul-verbal sau, după caz, în conţinutul denunţului sau al plângerii şi se confirmă prin semnătura persoanei care a făcut denunţul sau plângerea. Declaraţia necorespunzătoare adevărului, făcută unui organ competent în vederea producerii unor consecinţe juridice, se pedepseşte în conformitate cu art. 352.1 Falsul în declaraţii, din Codul Penal.
Plângerile şi denunţurile anonime nu pot servi drept temei pentru pornirea urmăririi penale, însă, în urma controlului efectuat în baza acestor plângeri sau denunţuri, organul de urmărire penală se poate autosesiza în vederea urmăririi penale.
Plângerea sau denunţul, făcute oral, se consemnează într-un proces-verbal semnat de persoana care declară plângerea sau denunţul şi de persoana oficială a organului de urmărire penală. Totodată, faptele de corupţie pot fi depistate la iniţiativa organelor de drept prin autosesizare.
CNA: oamenii se tem de posibilele urmări care-i pot afecta, inclusiv pierderea locului de muncă
Din cele peste 3 000 de apeluri telefonice anuale de la cetățeni, care sună să denunțe acte de corupție, doar puține cazuri au ajuns în instanța de judecată și au avut ca finalitate sancționarea persoanei corupte, potrivit CNA. Printre principalele motive este refuzul cetățenilor de a se prezenta și de a semna denunțul. Persoanele care sesizează acte de corupție trebuie să declare că nu fac denunțul în scop de răzbunare. La aceste cauze se adaugă și refuzul lor de a participa ulterior la ședințele de judecată, Oamenii se tem de posibilele urmări care-i pot afecta, inclusiv pierderea locului de muncă.
Studiu: volumul estimat al mitei a ajuns la 516 milioane de lei în 2019
În 2019 volumul estimat al mitei a atins cifra de 516 milioane de lei (319,4 milioane din partea populaţiei generale şi 197,3 milioane din partea agenţilor economici), potrivit unui studiu sociologic privind evaluarea impactului Strategiei Naţionale de Integritate şi Anticorupţie pentru anii 2017-2020 (SNIA), realizat de Centrul de Studii Sociale și Marketing „CBS-Research” la comanda Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD). În 2017 acest indicator a constituit 405 milioane de lei.
Corupția rămâne a fi o problemă gravă, iar agenții publici nu sunt în general sancționați pentru lipsa de etică și integritate profesională – de această părere sunt majoritatea participanţilor la un studiu. Peste 70% dintre participanţii la sondaj din rândul populaţiei generale sunt de părere că agenții publici sunt rar, foarte rar sau niciodată pedepsiți pentru corupţie. În cazul agenților economici acest indicator constituie 80%.
Factorii principali care ar putea determina implicarea cetățenilor în activități de diminuare a corupției sunt încrederea că aceștia vor fi protejați în cazul în care denunță un agent public pentru acte de corupție, precum și siguranța privind independența justiției, se mai arată în sondaj.
Ce pedeapsă este prevăzută pentru corupere pasivă, corupere activă sau trafic de influență?
Coruperea pasivă – pretinderea, acceptarea sau primirea, personal sau prin mijlocitor, de către o persoană publică sau de către o persoană publică străină de bunuri, servicii, privilegii sau avantaje sub orice formă, ce nu i se cuvin, pentru sine sau pentru o altă persoană, sau acceptarea ofertei ori promisiunii acestora pentru a îndeplini sau nu ori pentru a întârzia sau a grăbi îndeplinirea unei acţiuni în exercitarea funcţiei sale sau contrar acesteia.
Pedeapsă: amendă, care poate varia între 4 000 – 10 000 u.c. (1 u.c.=50 lei), închisoare de la 3 la 15 ani și privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii publice sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 5 până la 15 ani.
Acţiunile săvârșite în proporţii care nu depăşesc 100 unităţi convenţionale, se pedepsesc DOAR cu amendă în mărime de la 1 000 la 2 000 unităţi convenţionale și cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii publice sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 5 ani.
Coruperea activă – promisiunea, oferirea sau darea, personal sau prin mijlocitor, unei persoane publice sau unei persoane publice străine de bunuri, servicii, privilegii sau avantaje sub orice formă, ce nu i se cuvin, pentru aceasta sau pentru o altă persoană, pentru a îndeplini sau nu ori pentru a întârzia sau a grăbi îndeplinirea unei acţiuni în exercitarea funcţiei sale sau contrar acesteia.
Pedeapsă: amendă, care poate varia între 2 000 – 8 000 de u.c., înschisoare de până la 12 ani, iar în cazul persoanelor juridice, amendă între 10 000 – 18 000 u.c., și privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau, în unele cazuri, lichidarea persoanei juridice.
Persoana care a promis, a oferit sau a dat bunuri ori servicii enumerate la art.324 (corupere pasivă) este liberată de răspundere penală dacă ele i-au fost extorcate sau dacă persoana s-a autodenunţat neştiind că organele de urmărire penală sînt la curent cu infracţiunea pe care a săvârșit-o.
Traficul de influenţă – pretinderea, acceptarea sau primirea, personal sau prin mijlocitor, de bani, titluri de valoare, servicii, privilegii, alte bunuri sau avantaje, pentru sine sau pentru o altă persoană, de către o persoană care are influenţă sau care susţine că are influenţă asupra unei persoane publice, persoane cu funcţie de demnitate publică, persoane publice străine, funcţionar internaţional, pentru a-l face să îndeplinească sau nu ori să întârzie sau să grăbească îndeplinirea unei acţiuni în exercitarea funcţiei sale, indiferent dacă asemenea acţiuni au fost sau nu săvârșite.
Pedeapsă: amendă, ce poate varia între 2 000 – 6 000 de u.c. sau închisoare de până la 8 ani, iar în cazul persoanelor juridice – amendă între 3 000 – 12 000 u.c., cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau, în unele cazuri, cu lichidarea persoanei juridice.
Persoana care a promis, a oferit sau a dat bunuri ori servicii enumerate este liberată de răspundere penală dacă ele i-au fost extorcate sau dacă persoana s-a autodenunţat neştiind că organele de urmărire penală sînt la curent cu infracţiunea pe care a săvârșit-o
Ce pedeapsă este prevăzută pentru luarea sau darea de mită?
Luarea de mită – pretinderea, acceptarea sau primirea, personal sau prin mijlocitor, de către un arbitru ales sau numit să soluționeze prin arbitraj un litigiu, de către o persoană care gestionează o organizație comercială, obștească ori o altă organizație nestatală sau de către o persoană care lucrează pentru o astfel de organizație, de către un participant la un eveniment sportiv sau la un eveniment de pariat de bunuri, servicii, privilegii sau avantaje sub orice formă, ce nu i se cuvin, pentru sine sau pentru o altă persoană, sau acceptarea unor oferte ori promisiuni din partea acestora pentru a îndeplini sau nu, pentru a întârzia sau a grăbi îndeplinirea unei acțiuni fiind în exercițiul funcției sale sau contrar acesteia fie în cadrul unui eveniment sportiv sau al unui eveniment de pariat.
Pedeapsă: amendă ce poate varia între 1 350 – 6 350 u.c. sau închisoare de până la 10 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 7 ani.
Acţiunile săvârșite în proporţii care nu depăşesc 100 u.c., se pedepsesc cu amendă în mărime de la 850 la 1850 u.c., cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 3 ani.
Darea de mită – promisiunea, oferirea sau darea, personal sau prin mijlocitor, unui arbitru ales sau numit să soluționeze prin arbitraj un litigiu, unei persoane care gestionează o organizație comercială, obștească ori o altă organizație nestatală sau unei persoane care lucrează pentru o astfel de organizație, unui participant la un eveniment sportiv sau la un eveniment de pariat de bunuri, servicii, privilegii sau avantaje sub orice formă, ce nu i se cuvin, pentru sine sau pentru o altă persoană, pentru a îndeplini sau nu, pentru a întârzia sau a grăbi îndeplinirea unei acțiuni fiind în exercițiul funcției sale sau contrar acesteia fie în cadrul unui eveniment sportiv sau al unui eveniment de pariat.
Pedeapsă: amendă ce poate varia între 1 350 – 8 350 u.c. sau închisoare de până la 7 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă ce poate varia între 5000 – 15 000 u.c., cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau, în unele cazuri, cu lichidarea persoanei juridice.
Persoana care a dat mită este liberată de răspundere penală dacă mita i-a fost extorcată sau dacă persoana s-a autodenunţat neştiind că organele de urmărire penală sunt la curent cu infracţiunea săvârșită de ea.
