Marina Tauber, lipsită de salariul de la Parlament, abia după aproape două luni de când a părăsit teritoriul R. Moldova
Parlamentul R. Moldova a anunțat vineri, 28 februarie, că a fost suspendată achitarea drepturilor salariale, indemnizațiilor și compensațiilor deputatei Marina Tauber, din cauza absențelor nemotivate de la ședințele plenare și de la cele ale comisiilor permanente, desfășurate de la începutul acestui an. Anunțul vine abia după aproape două luni de când aceasta a plecat din țară.
La propunerea Comisiei juridice, numiri și imunități, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a semnat o dispoziție care prevede că plățile vor fi reluate atunci când deputata se va prezenta la ședințe.
Regulamentul Parlamentului stabilește că deputatul care nu poate participa la o ședință din alte motive decât în semn de protest față de o chestiune din ordinea de zi, anunțat în ședință, este obligat să informeze Biroul permanent despre cauza absenței. Pe parcursul acestui an, deputata Marina Tauber nu și-a motivat absențele de la ședințele plenare și cele ale comisiilor permanente.
Conform Direcției de comunicare a Parlamentului, pentru luna ianuarie plățile salariale au fost reduse cu 50% din cauza absențelor, așa cum prevede regulamentul.
Tauber, plecată din R. Moldova de mai bine de o lună. Un deputat susține că „procurorul a ezitat să aibă vreo problemă”. PA: „Informație vădit falsă”
Marina Tauber a părăsit R. Moldova, la 7 ianuarie 2025, prin aeroportul Chișinău, cu ruta aeriană spre Istanbul, Turcia, a anunțat Procuratura Anticorupție (PA). Instituția a emis un comunicat de presă după ce deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) Andrian Cheptonar a declarat că „procurorul anticorupție a ezitat să aibă vreo problemă cu acest lucru”, afirmații calificate de PA ca „informație vădit falsă”. Tauber nu ar fi revenit încă în țară, conform parlamentarului.
PA a subliniat că, de atunci, au avut loc ședințe de judecată în lipsa inculpatei pentru a nu tergiversa examinarea cauzei și a transmis că „în loc să răspândească informații false în cadrul platourilor televizate, ar fi mai constructiv ca deputații să se implice activ în modificarea legii în mod urgent pentru a permite Procuraturii să conteste asemenea încheieri”.
Potrivit Procuraturii, „dimpotrivă”, la 26 decembrie 2024, acuzatorii de stat u solicitat prelungirea măsurii preventive sub forma de obligarea de a nu părăsi țara, care a fost respins de instanța de judecată.
„În ciuda avertismentelor repetate ale Procuraturii Anticorupție către Parlament de a schimba legea pentru a permite procurorilor să conteste astfel de decizii ale instanțelor de judecată, până în ziua de azi, legea încă nu permite procurorilor să conteste decizii vădit nerezonabile care pun în pericol posibilitatea statului de a trage la răspundere penală persoanele inculpate de infracțiuni de corupție la nivel înalt”, a atras atenția PA.
Procuratura Anticorupție susține că „mereu a solicitat o măsură preventivă potrivită pentru a asigura buna desfășurare a procedurii de judecată și a preveni riscul de eschivare”.
„Deseori, instanța de judecată sau Curtea de Apel Chișinău au acceptat poziția avocaților și a respins solicitările procurorilor anticorupție (de exemplu, în februarie 2023, Curtea de Apel Chișinău a admis recursul avocaților și a revocat obligații stabilite anterior; în iulie 2023, instanța de judecată a respins demersul procurorilor de prelungire a arestului la domiciliu)”, a argumentat PA.
În septembrie 2024, „folosind noile prevederi în Codul de procedură penală aprobate de Parlament și intrate în vigoare în august 2023 (art. 321 alin. (3) Codul de procedură penală)”, Tauber a solicitat judecarea cauzei în lipsa sa – un drept care nu poate fi îngrădit de procuror sau instanță. Până la 27 decembrie 2024, a existat măsura preventivă, obligarea de a nu părăsi țara.
Conform datelor PA, ca rezultat al deciziilor instanțelor de judecată, din martie 2023 – decembrie 2024, Marina Tauber a ieșit din țară de 12 ori, mereu revenind și prezentându-se la ședințele de judecată.
La 26 decembrie 2024, Procuratura Anticorupție a depus un demers pentru prelungirea măsurii de a nu părăsi țara, invocând:
„Este de relevat că, potrivit rechizitoriului, principalul finanțator al Partidului Politic „Șor” este Federația Rusă, or infracțiunea dată include elemente de extraneitate, fapt confirmat inclusiv martorul ****, care a declarat că efectua curse tur-retur Federația Rusă – Republica Moldova în vederea introducerii mijloacelor bănești în țară, care erau integrați în finanțarea Partidului Politic „Șor”.
Prin urmare, părăsirea teritoriului Republicii Moldova, de către inculpata Marina Tauber, ar crea posibilitate ca ultima eventual să se întâlnească cu figuranți cu statut de învinuit în cauza penală și ar purcede la comiterea infracțiunilor cu caracter similar. Or riscul de a săvârși alte infracțiuni este rezonabil și este prevăzut expres de art. 176 alin. (1) din Codul de procedură penală.
De altfel, probele prezentate instanței de judecată, și anume, rezultatele măsurilor speciale de investigație arată că în timpul urmăririi penale (noiembrie 2022), fiind deja sub o măsură preventivă aplicată de către instanța de judecată, inculpata comitea infracțiunea în continuarea, controlând fluxul de mijloace bănești pe teritoriul Republicii Moldova, din care urmau a fi achitați protestatarii, fiind sub arest la domiciliu.
Din aceste considerente solicităm aplicarea măsurii preventive – obligarea de a nu părăsi țara, ca măsură de constrângere proporțională cu riscul de comiterii de noi infracțiuni și inclusiv, riscul eschivării de la prezentarea în instanță de judecată atunci când prezența inculpatei va fi obligatorie”.
La 27 decembrie 2024, instanța de judecată a respins demersul procurorilor anticorupție și a revocat măsura preventivă, permițându-i Marinei Tauber să părăsească teritoriul R. Moldova fără restricții, explicând:
„Ținând cont de prezența domiciuliului stabil, de comportament exemplar al inculpatei, instanța de judecată consideră că un comportament corespunzător al acuzatului, fără lezarea intereselor prioritare ale societății de luptă cu criminalitatea, ar putea fi atins fără prelungirea în continuare a măsurii preventive obligarea de a nu părăsi țara, ținând cont că riscurile ce au stat la baza aplicării acestei măsuri au decăzut”.
În martie 2024, Procuratura Anticorupție a propus Ministerului de Justiție modificări în Codul de procedură penală, să permită procurorilor să conteste deciziile instanțelor de fond cu privire la măsuri preventive, dar acestea nu au fost introduse în lege până în prezent.
Procuratura Anticorupție a argumentat că modificări la art. 196 și 329 din Codul de procedură penală sunt necesare că „magistrații în competența cărora ajung examinarea recursurilor formulate pe marginea încheierilor asupra măsurilor preventive pronunțate de către judecătorii de instrucție precum și instanța de judecată la examinarea fondului, în mod special, prin care se declară inadmisibile recursurile formulate, iar în motivarea abstractă se regăsesc argumente referitoare la „lipsa în conținutul normei a sintagmei de revocare, trimiteri prin analogie la dispoziția art.329 alin.(2) din Codul de procedură penală, ș.a.” chestiuni care de fapt sunt importante iar în ansamblu duc la afectarea bunei desfășurări a procesului penal în situația ridicării tuturor restricțiilor impuse în raport cu persoana cercetată în situația reglementărilor neclare”.
Deputata Marina Tauber, o acolită a oligarhului fugar Ilan Șor, cercetată în cauze penale, a obținut permisiunea de a părăsi țara pentru o săptămână, în noiembrie 2024. Magistrații Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, care au admis demersul apărătorului lui Tauber, au menționat într-un comunicat de presă că „temeiuri de a nu admite cererea înaintată nu au existat”.
Reprezentanții instanței au susținut atunci că „la acordarea permisiunii temporare de părăsire a țării s-a ținut cont de actele confirmative anexate la cererea respectivă, și anume, raportul medical eliberat pe numele lui Tauber Marina și scrisoarea (invitație) de la locul de destinație, dar și programarea, unde urmează să-i fie acordată asistența medicală necesară inculpatei Tauber Marina”.
Cele nouă vieți ale Marinei Tauber: un dosar în care a fost scoasă de sub urmărirea penală, unul care încă se investighează și altul aflat pe masa magistraților
Deputata Marina Tauber a rămas fără imunitate parlamentară de nouă ori, în ultimii șase ani, prima dată în 2019, iar ultima dată la 14 martie 2024. Niciun dosar nu are însă finalitate, iar Tauber a avut perioade în care nu i-a fost aplicată nicio măsură preventivă, fiind liberă să călătorească în străinătate.
Ziarul de Gardă a analizat cele nouă decizii votate de Parlament și vă prezintă detalii din dosarele penale în care a fost sau încă este vizată Tauber și la ce etapă se află.
Procurorul general interimar Dumitru Robu s-a prezentat de trei ori în fața deputaților pentru a solicita încuviințarea ridicării imunității parlamentare, odată 2019 și de două ori în mai și iulie 2022, în trei cauze diferite. Ion Munteanu a venit în Legislativ de două ori, prima dată în mai 2023.
Marina Tauber, vizată în dosarul privind finanțarea ilegală a fostului partid „Șor”
Marina Tauber este deputată independentă în Parlamentul R. Moldova după ce a fost aleasă pe listele partidului „Șor”, declarat neconstituțional.
Ea este judecată în dosarul privind finanțarea ilegală a partidului „Șor”. Potrivit procurorilor, Marina Tauber, în scopuri electorale, a recepționat de la grupul criminal organizat condus de fostul deputat Ilan Șor, condamnat la 15 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară”, mijloace bănești în sumă de aproape 10 milioane de lei, dintre care peste 740 de mii de lei i-ar fi introdus fals în formularele privind donațiile din numele a 104 persoane fizice.
Dosarul privind amestecul în înfăptuirea justiției
Pe 2 aprilie 2024, PA a expediat în instanța de judecată pentru examinare în fond cauza penală de învinuire a deputatei fostului partid Șor, Marina Tauber, pe faptul săvârșirii infracțiunii de amestec în înfăptuirea justiției. Potrivit unui comunicat al PA, cauza penală a fost pornită pe 2 mai 2023 de către procurorul general interimar, Ion Munteanu, în baza unei sesizări.
Potrivit materialelor dosarului, pe 12 aprilie 2023, deputata Marina Tauber, folosindu-se de „situația de serviciu, urmărind scopul împiedicării examinării cauzei penale de învinuire a lui Ilan Șor de comiterea infracțiunilor de escrocherie și spălare de bani și pronunțării unei hotărâri judecătorești ilegale, a comis amestecul în judecarea cauzei în ordine de apel la Curtea de Apel Chișinău, manifestat sub forma unor intimidări și ofense ce lezează onoarea și demnitatea judecătorilor ce făceau parte din completul de judecată și a procurorului ce reprezenta acuzarea de stat”.
Marina Tauber are statut de învinuit și în cadrul cauzei penale denumită generic „Frauda bancară”.
Pe 17 mai 2024, Judecătoria Chișinău a decis comasarea dosarului privind amestecul fostei deputate a partidului „Șor” Marina Tauber în înfăptuirea justiției cu cel privind finanțarea ilegală a fostei formațiuni politice.
