VIDEO Declarațiile președintei CC, după ce Înalta Curte a decis că Parlamentul poate fi dizolvat

Președinta Curții Constituționale a R. Moldova, Domnica Manole, a susținut un briefing de presă joi, 15 aprilie, după ce membrii Înaltei Curți au constatat existența circumstanțelor care să justifice dizolvarea Parlamentului de la Chișinău.

„Cu titlu preliminar, Curtea a reținut că dizolvarea Parlamentului are loc potrivit prevederilor articolului 85 alineatele (1) și (2) din Constituție, așa cum a fost interpretat acesta în jurisprudența Curții Constituționale. În Hotărârea sa nr. 30 din 1 octombrie 2013, Curtea a reținut că articolul 85 din Constituție prevede cazurile și motivele pentru care Parlamentul poate fi dizolvat înainte de expirarea mandatului său, și anume imposibilitatea formării Guvernului sau blocarea procedurii de adoptare a legilor timp de trei luni. În circumstanțele enunțate, Parlamentul este dizolvat de către Președintele Republicii Moldova după consultarea fracțiunilor parlamentare. Curtea a menționat că dizolvarea Parlamentului devine incidentă în situațiile în care organul legislativ și reprezentativ suprem nu-și mai poate exercita funcțiile și, astfel, nu mai poate exprima voința alegătorilor. Din aceste considerente, alegătorilor li se oferă posibilitatea să rezolve pe cale constituțională conflictul dintre autorități. (…) Pentru a vedea dacă, în acest caz, sunt întrunite circumstanțele care justifică dizolvarea Parlamentului, prevăzute de articolul 85 alineatele (1) și (2) din Constituție, Curtea a verificat:  (1) dacă Parlamentul a respins cel puțin două solicitări de învestitură a Guvernului; (2) dacă Guvernul nu a fost format timp de trei luni; (3) dacă a avut loc consultarea fracțiunilor parlamentare în baza articolului 85 alin. (1) din Constituție. 

1) Dacă Parlamentul a respins cel puțin două solicitări de învestitură a Guvernului 

Curtea a observat că prima solicitare de învestire a Guvernului datează cu 8 februarie 2021, atunci când dna Natalia Gavrilița a depus un demers la Președintele Parlamentului, prin care a solicitat votul de încredere al Parlamentului asupra programului de activitate și întregii liste a Guvernului. Pe 11 februarie 2021, Parlamentul a respins solicitarea de învestire a Guvernului. 

În cadrul procedurilor primei solicitări de învestitură, se poate susține că fracțiunile parlamentare au avut, în mod rezonabil, posibilitatea de a propune un candidat, iar omisiunea lor de a-și exercita această competență nu le poate fi imputată altor autorități. Prin urmare, Curtea constată că eșuarea formării Guvernului la prima solicitare îi poate fi imputată Parlamentului. 

Din data de 11 februarie 2021, a fost formalizată o majoritate parlamentară absolută care susținea candidatura dnei Mariana Durleșteanu pentru funcția de Prim-ministru. Având în vedere refuzul dnei Mariana Durleșteanu de a candida, dl Igor Grosu a fost desemnat în calitate de candidat pentru funcția de Prim-ministru. Desemnarea dlui Igor Grosu în această calitate ținea de puterea discreționară a Președintelui Republicii. 

În același timp, Curtea a reținut că atât refuzul persoanei de a fi candidat la funcția de Prim-ministru din partea majorității parlamentare absolute formalizate, cât și faptul că majoritatea parlamentară nu s-a asigurat de convingerea candidatului propus privind menținerea acceptului da a candida nu-i pot fi imputate Președintelui Republicii. 

Această situație îi este imputabilă Parlamentului, de vreme ce renunțarea  candidatului manifestă, pe acest plan constituțional, efecte negative pentru  majoritatea parlamentară, efecte care nu-i pot fi imputate unui terț. 

A doua solicitare de învestire a Guvernului datează cu 23 martie, atunci când dl Igor Grosu a cerut votul de încredere al Parlamentului. Prezentarea programului de activitate și a întregii liste a Guvernului propuse de dl Igor Grosu a eșuat, pentru că nu a existat cvorum la ședința Parlamentului din 25 martie. 

Prin urmare, Curtea a constatat că condiția respingerii a cel puțin două solicitări de învestitură, într-un termen de cel mult 45 de zile între ele, a fost respectată. 

2) Dacă Guvernul nu a fost format timp de trei luni 

Curtea a observat că termenul de trei luni pentru formarea Guvernului a început să curgă de la 23 decembrie 2020, adică data demisiei dlui Ion Chicu, și a expirat pe 23 martie 2021. Termenul de trei luni stabilit de articolul 85 alin. (1) din Constituție a expirat, fără a fi format un Guvern nou. 

3) Dacă a avut loc consultarea fracțiunilor parlamentare în baza articolului 85 alin. (1) din Constituție Curtea a observat că Președintele Republicii a consultat fracțiunile parlamentare, îndeplinind astfel cerința corespunzătoare din articolul 85 alin. (1) din Constituție. 

Raportând faptele la numărul solicitărilor de învestitură a Guvernului, la împlinirea termenului constituțional prevăzut pentru formarea Guvernului și la organizarea de către Președintele Republicii a consultărilor obligatorii prescrise de articolul 85 alineatul (1) din Constituție, Curtea a constatat întrunirea circumstanțelor constituționale care justifică dizolvarea Parlamentului”, a declarat președinta CC, Domnica Manole.

În curând, în R. Moldova, vor fi organizate alegeri parlamentare anticipate. După mai multe luni de incertitudine, pe scena politică a R. Moldova urmează schimbări majore. Curtea Constituțională a constatat joi, 15 aprilie, existența circumstanțelor care să justifice dizolvarea Parlamentului de la Chișinău.

Astfel, președinta R. Moldova, Maia Sandu, urmează să dizolve Parlamentul și să anunțe data la care urmează să fie organizate alegerile parlamentare anticipate.

• ULTIMA ORĂ! Vom avea alegeri parlamentare anticipate. Curtea Constituțională a constatat că există circumstanțe care să justifice dizolvarea Parlamentului
• VIDEO/ Curtea Constituțională a decis: există circumstanțe pentru dizolvarea Parlamentului de la Chișinău

Pe 30 martie, președinta R. Moldova, Maia Sandu, a depus la CC sesizarea privind constatarea circumstanțelor care justifică dizolvarea Parlamentului. Documentul, care conține 13 pagini, a fost publicat pe site-ul Înaltei Curții.

În textul sesizării, se menționează că „la data de 25 martie 2021, s-a constatat termenul de 45 de zile și cea de-a doua tentativă de formare a Guvernului, ceea ce constituie temei de dizolvare a Parlamentului în sensul art. 85 alin. (2) din Constituție”.

Pe 26 martie, deputații Partidului Socialiștilor din R. Moldova (PSRM), Partidului politic „SOR”, Platformei „Pentru Moldova” și cei ai grupului Pro Moldova, în total 54 la număr, au votat pentru adoptarea Declarației socialiștilor privind dezacordul dizolvării Parlamentului. În lipsa mai multor deputați ai Partidului „Șor” și Platformei Pentru Moldova, fără voturile Grupului parlamentar PRO Moldova, condus de Andrian Candu, socialiștii nu ar fi avut voturile necesare pentru adoptarea „Declarației cu privire la dezacordul dizolvării Parlamentului”.

Pe 25 martie, tentativa de învestire a Guvernului Grosu a eșuat, din lipsă de cvorum. Asta după ce deputații PSRM, „Șor” și cei din Pentru Moldova au părăsit ședința Parlamentului.