Lista oficială: Judecători care au luat decizii prin care se organizează Adunările Generale ale Judecătorilor, printre aspiranții la fotoliul de membru al CSM
Vineri, 25 octombrie, 2019, judecătorii care în luna septembrie au organizat o Adunare Generală a Judecătorilor (AGJ) și au revocat actuala componență a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) se întrunesc pentru a vota o nouă componență a insituției. Evenimentul se va derula deși nici AGJ din luna septembrie și nici actuala, din 25 octombrie, nu sunt recunoscute de către Guvern, respectiv Ministerul Justiției. Totodată, în „lupta” pentru funcția de membru al CSM s-au înregistrat și judecători care, în ultimele săptămâni au participat la luarea unor decizii prin care au favorizat organizarea celor două AGJ.
În lista celor 13 judecători care pretind la funcția de membru permanent al CSM se regăsesc judecărori care au examinat dosare de rezonanță, judecători vizați în cauze disciplinare și magistrați care figurează printre judecătorii vinovați de condamnarea R. Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO).
Lista judecătorilor ale căror candidaturi sunt înaintate pentru calitatea de membru permanent al CSM, conform informațiilor de pe site-ul Asociației Judecătorilor din Moldova și nu pe site-ul CSM, așa cum prevede legislația și așa cum a fost de fiecare dată până acum.
- Aureliu Postica (Judecătoria Chișinău)
- Ion Chirtoacă (Judecătoria Chișinău)
- Mariana Stratan (Judecătoria Ungheni)
- Viorica Dodon (Judecătoria Chișinău)
- Iana Talmaci (Judecătoria Strășeni)
- Lilia Lupașcu (Judecătoria Chișinău)
- Dmitrii Fujenco (Curtea de Apel Comrat)
- Alexandru Gheorghieș (Curtea de Apel Bălți)
- Angela Bostan (Curtea de Apel Chișinău)
- Nelea Budăi (Curtea de Apel Chișinău)
- Nicolae Craiu (Curtea Supremă de Justiție)
- Anatolie Țurcan (Curtea Supremă de Justiție)
Lista judecătorilor ale căror candidaturi sunt înaintate pentru calitatea de membru supleant al CSM:
- Viorica Dodon (Judecătoria Chișinău)
- Ana Panov (Curtea de Apel Chișinău)
- Marina Anton (Curtea de Apel Chișinău)
De la Curtea Supremă de Justiție (CSJ):
Nicolae Craiu, numit în funcție de judecător la CSJ în 2016.
Potrivit surselor ZdG din cadrul organelor de drept, la 26 septembrie, judecătorul Nicolae Craiu a revenit din concediul de odihnă anual și a participat alături de judecătorul Oleg Sernioală la examinarea recursului declarat de CSM împotriva Hotărârii Curții de Apel (CA) Chișinău din 20 septembrie, prin care a fost obligat CSM să emită actul administrativ individual cu privire la convocarea AGJ în ședința extraordinară.
Soția judecătorului Nicolae Craiu, Tatiana Craiu, numită în funcția de inspector-judecător al Inspecției judiciare din cadrul CSM în aprilie 2019, este sora lui Gheorghe Avornic, fost membru al CSM. Maria Negru, sora soției judecătorului Nicolae Craiu și a lui Ghoerghe Andronic este judecătoare la CA Chișinău, fiind promovată în această în 2014, pe când fratele său Gheorghe Avornic era membru al CSM. În perioada mandatului de membru al CSM al lui Gheorghe Andronic, în 2016, Nicolae Craiu – cumnatul acestuia, a fost promovat în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție.
Țurcan Anatolie, numit în funcție de judecător la CSJ în 2016
Anterior, Anatolie Țurcan a mai exercitat funcția de membru al CSM pe o perioadă de 8 ani, 2 mandate consecutive. În perioada mandatului său de membru al CSM, a fost promovat în funcția de judecător, iar mai târziu în funcția de președinte al CSJ, Ion Druță, care acum este cercetat penal pentru îmbogățire ilicită.
Când era membru al CSM, Țurcan a fost promovat de către colegii săi, de la CA Chișinău la CSJ.
Tot pe perioada mandatului său la CSM, au fost promovați în funcție și alți judecători vizați în mai multe investigații jurnalistice, cum ar fi: Mariana Pitic, promovată în funcția de judecător la CSJ și Mihai Poalelungi, promovat în funcția de președinte al CSJ. Țurcan a participat și la câteva subiecte care au servit ca temei pentru revocarea actualei componențe a CSM, și anume, darea acordului la pornirea urmăririi penale în privința a 15 judecători în baza sesizării făcute de Procurorul General, precum și la darea acordului la pornirea urmăririi penale în privința ez-judecătorului CA Chișinău, Domnica Manole.
Relații de rudenie cu judecătorii din sistem
Anatolie Țurcan este nașul de cununie a lui Iurie Potângă, magistrat la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. Tot Țurcan este și nașul lui Veaceslav Martînenco, un alt judecător de la Judecătoria Chișinău. La ședința AGJ convocată prin Hotărârea CA Chișinău din 20 septembrie 2019, Țurcan a fost ales în calitate de președinte al Comisiei speciale pentru desfășurarea alegerilor, care a examinat și respins contestația actualilor membri ai CSM împotriva hotărârii AGJ din 27 septembrie 2019. Conform declarației președintelui interimar al CSM, Dorel Musteață, până în prezent, membrii CSM nu au primit un răspuns oficial din partea Comisiei speciale, al cărui președinte a fost Anatolie Țurcan. Conform informației Registrului candidaților, plasat pe site-ul CSM, Țurcan este unul dintre candidații la funcția de președinte al Colegiului penal al CSJ, alături de alți judecători.
Judecători de la Curțile de Apel:
Dmitrii Fujenco, judecător la CA Comrat
Dmitrii Fujenco a început activitatea în cadrul sistemului judecătoresc în 2007, la Judecătoria Cahul. În perioada 2010 – 2018 a exercitat periodic funcția de președinte și vicepreședinte al Judecătoriei Cahul. În septembrie 2018, Fujenco este promovat la CA Comrat, iar peste o lună, prin dispoziția președintelui CSM, Victor Micu, din 5 octombrie 2018, aprobată prin hotărârea CSM nr. 436/21 din 16 octombrie 2018, Dmitrii Fujenco este desemnat pentru exercitarea interimatului funcției de președinte al Curții de Apel Comrat. Ulterior, prin hotărârea CSM, nr. 212/13 din 25 iunie 2019, Fujenco a fost eliberat de la exercitarea funcției de președinte interimar al CA Comrat.
Alexandru Gheorghieș, președinte la CA Bălți
Alexandru Gheorghieș a început activitatea în calitate de judecător la Judecătoria Glodeni în anul 2002, venind în această funcție din cea de primar al satului Fundurii Vechi, raionul Bălți. În mai 2012, Gheorghieș este promovat în funția de judecător la CA Bălți, iar peste o lună este numit în funcția de președinte al CA Bălți.
La AGJ din 20 octombrie 2017 a fost ales în calitate de membru al CSM din partea CA. Până la expirarea mandatului său, doar după un an de la detașarea sa în cadrul CSM, acesta a demisionat din funcție, din motive necunoscute.
Într-o anchetă din octombrie 2017, reporterii de la Centrul de Investigații Jurnalistice au scris că, în 2015, Alexandru Gheorghieș a ajuns în atenția presei în urma unui scandal legat de intenția de a privatiza un apartament care i-a fost transmis în folosință, în 2012, de autoritățile locale din Bălți. Potrivit primarului orașului Bălți, Renato Usatîi, pentru ca sp evite achitarea a circa 400 de mii de lei pentru privatizarea locuinței de 74,3 metri pătrați, Gheorghieș și-ar fi înscris soacra și socrul în apartament, luându-i la întreținere, și astfel costul de privatizare a scăzut la 19 mii de lei.
Conform unei investigații jurnalistice a Jurnal TV, Alexandru Gheorghieș a fost vizat împreună cu ginerele său, Alexandru Gherciu, alături de alte persoane, printre care și Dorin Damir, într-un caz de mușamalizare a unui caz de corupție și trafic de influență, prezentat de fostul director al Moldatsa, Sorin Stati. În 2015, Alexandru Gheorghieș a fost vizat în două cauze disciplinare, potrivit datelor Colegiului disciplinar de pe lângă CSM.
La AGJ din 27 septembrie 2019, a fost ales președinte al ședinței Adunării. Conform procesului verbal al ședinței Adunării, Alexandru Gheorghieș a propus desemnarea membrului CSM din rândul profesorilor de drept, Ion Postu, pentru exercitarea atribuțiilor de președinte CSM, până la alegerea noilor membri.
Angela Bostan, judecător la Curtea de Apel Chișinău
La 24 iulie 2019 Angela Bostan a participat în componența Completului Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al CA Chișinău, care a anulat decizia CSM privind înlăturarea lui Ion Druță de la exercitarea funcției de președinte al CSM, acesta fiind președintele Completului de judecată. Totodată, Angela Bostan a făcut parte din completul de judecată care a obligat CSM la emiterea actului administrativ individual privind organizarea Adunării Generale Extraordinare a Judecătorilor din 27 septembrie 2019, prin decizia din 20 septembrie 2019, examinând în timp record, cererea înaintată de un grup de judecători în acest sens. Tot Angela Bostan a deschis lucrările Adunării din 27 septembrie, actionând în calitate de executor al hotărârii adoptate de ea la 20 septembrie.
Nelea Budăi, vicepreședinte la CA Chișinău
În acest moment exercită functia de vicepreședinte al Curtii de Apel Chișinau, or după expirarea mandatului de președinte al Curții de Apel al judecătorului Ion Pleșca, CSM, nu i-a încredințat acesteia exercitarea atribuțiilor de președinte al CA.
Într-o investigație jurnalistică se menționa că magistrata Nelia Budăi apare frecvent în rapoartele CSM privind procedurile disciplinare inițiate pe marginea unor decizii îndoielnice, însă, nu a fost niciodată sancționată. La finele anului 2012, vicedirectorul Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Vadim Vrabie, a depus o sesizare la CSM referitor la acțiunile judecătoarelor Nelea Budai și Nina Traciuc, invocând că acestea ar fi admis probe presupus false în examinarea dosarului Moldtranselectro – Termoelectrica. Aceste acțiuni ar fi dus la majorarea nefondată a datoriei întreprinderii de stat din R. Moldova față de compania românească. Nelea Budai figurează printre judecătorii vinovați de condamnarea Republicii Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
Judecători de la Judecătorii:
Aureliu Postică, judecător Judecătoria Chișinău
În august 2011 Aureliu Postică a fost numit în funcție de judecător de instrucție la Judecătoria Orhei, pe un termen de 5 ani, anterior activând în organele procuraturii mai mult de 10 ani. Începând cu anul 2014, după 3 ani de activitate în cadrul Judecătoriei Orhei, este transferat temporar, în mod repetat pe o perioadă de 6 luni în cadrul Judecătoriei Râșcani din municipiul Chișinău până în anul 2017, când este numit prin Decretul Președintelui RM, judecător în cadrul Judecătoriei Chișinău. Detalii și CV-ul aici
Iana Talmaci, judecător Judecătoria Strășeni
Iana Talmaci este soția lui Roman Talmaci, fost președinte al Uniunii Naționale a Executorilor din Republica Moldova. Iana Talmaci a fost numită în funcție în august 2015, iar în mai 2016 este deja suspendată din funcția de judecător în legătură cu acordarea concediului pentru îngrijirea copilului pe o perioadă de 3 ani, până în martie 2019. Astfel, în perioada de activitate a participat la mai multe evenimente organizate de Uniunea Națională a Executorilor, fiind delegată de CSM la demersul președintelui de atunci al Uniunii Executorilor, Roman Talmaci. În CV, magistrata a indicat o experință de 25 de ani în domeniul justiției. Conform surselor ZdG, magistrata este nașa de cununie a secretarului general adjunct al Aparatului Președintelui R. Moldova, Nicolae Posturusu. Totodată, este cumătră și cu judecătorul Ghenadie Pavliuc.
Ion Chirtoacă, judecător Judecătoria Chișinău
Ion Chirtoacă a fost numit în funcția de judecător în 2016 la Judecătoria Chișinău. În mai 2018, la 2 ani de la numirea în funcție, este detașat în calitate de consultat în cadrul Secției instruire inițială, Direcția instruire și cercetare a INJ, pe un termen de 18 luni. Declarațiile de venit și interese AICI
Ana Panov (supleant), judecător la Curtea de Apel Chișinău
În noiembrie 2017, magistrata Ana Panov împreună cu alți judecători, au fost acționați în judecată de către Ministerul Justiției, care solicita încasarea, în ordine de regres, a sumei de aproape 250 de mii de lei. Numele ei figurează în cazul Botezatu contra Republicii Moldova. În acest dosar, CtEDO a constat că a fost violat dreptul persoanei la judecarea cauzei echitabil și în termeni rezonabili, fiind atestată o întârziere de tocmai 8 ani. Cererea de chemare în judecată, depusă de Ministerul Justiției, a fost respinsă însă de către instanțele de judecată.
Mariana Stratan, judecător la Judecătoria Ungheni
Potrivit Decretului Președintelui Republicii Moldova Nr. 2195-VII din 11 iulie 2016 a fost numită în funcția de judecător, până la atingerea plafonului de vârstă. Detalii aici
Prin Hotărârea nr. 62/3 din 09 februarie 2016, Consiliul Superior al Magistraturii, a desemnat pentru exercitarea atribuţiilor judecătorului de instrucţie la Judecătoria Ungheni, judecătorul Mariana Stratan, pentru perioada 18.02.2016 – 18.02.2017. În perioada de imposibilitate a acesteia de a-şi realiza sarcinile de serviciu, atribuţiile judecătorului de instrucţie urmează a fi îndeplinite de către judecătorii Maria Malanciuc şi Vasile Lupu.
Viorica Dodon, judecător la Judecătoria Chișinău
ZdG a scris, în iunie 2019, că în urma unei note informative care a adus la înlăturarea și revocarea președintelui și vicepreședinților de la Judecătoria Chișinău, Viorica Dodon a fost numită pentru exercitarea interimatului funcției de vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani. Detalii aici
Justiție în blocaj. Desfășurarea evenimentelor:
Cinci membri ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Dorel Musteață, Nina Cernat, Anatolie Galben, Luiza Gafton și Petru Moraru, au fost revocați din funcție în urma unei hotărâri adoptate în cadrul Adunării Generale Extraordinare a Judecătorilor de vineri, 27 septembrie.
Adunarea a fost organizată pe 27 septembrie, după ce, pe 13 septembrie, 87 de magistrați au cerut CSM-ului convocarea Adunării Generale Extraordinare a Judecătorilor, la care să fie puse în discuție două subiecte: resetarea și reconfigurarea organului de autoadministrare al autorității judecătorești și ridicarea mandatelor membrilor permanenți și membrilor supleanți ai CSM, aleși din rândul judecătorilor.
Pe 19 septembrie 2019 CSM decide amânarea examinării cererii și dispune o inspecție pentru „a verifica dacă judecătorilor care au semnat cererea le-au fost aduse la cunoștință motivele pentru care au semnat și dăcă au fost intimidați în acest sens”. Detalii AICI.
La doar o zi după ce CSM decide amânarea examinării cererii grupului de judecători, pe 20 septembrie 2019, magistratele Angela Bostan, Ecaterina Palanciuc și Ala Malîi de la CA Chișinău admit cererea de chemare în judecată depusă de semnatarii cererii și obligă CSM-ul să convoace Adunarea generală extraordinară a judecătorilor. Detalii AICI.
Pe 23 septembrie 2019, CA Chișinău inițiază procedura de executare a hotărârii din 20 septembrie 2019 și oferă CSM-ului timp până în dimineața zilei de 24 septembrie pentru a emite o hotărâre privind convocarea Adunării.
Pe 24 septembrie 2019, CSM respinge cererea celor 87 de judecători de a convoca Adunarea. Detalii AICI.
Astfel, tot în aceeași zi, pe 24 septembrie 2019, magistratele Angela Bostan, Ecaterina Palanciuc și Ala Malîi de la CA Chișinău pronunță o încheiere prin care stabilesc organizarea la 27 septembrie, ora 10.00, în sediul Casei Sindicatelor, a Adunării generale extraordinare a judecătorilor și obligă secretariatul CSM să asigure desfășurarea ședinței. Detalii AICI.
Pe 25 septembrie 2019. CSM depune la CSJ apel împotriva hotărârii CA Chișinău din 20 septembrie prin care a fost obligat să convoace Adunarea.
Peste o zi, pe 26 septembrie 2019, completul de judecată format din judecătorii Oleg Sternioală, Sveatoslav Moldovan, Victor Burduh, Nicolae Craiu și Iurie Bejenaru de la CSJ resping apelul CSM, respectiv hotărârea din 20 septembrie, prin care CSM este obligat să organizeze Adunarea, devine irevocabilă. Detalii AICI.
După decizia CSJ, pe 27 septembrie 2019, CSM contestă la CSJ încheierea din 24 septembrie a CA Chișinău prin care magistratele Angela Bostan, Ecaterina Palanciuc și Ala Malîi au stabilit organizarea Adunării la la 27 septembrie, ora 10.00, în sediul Casei Sindicatelor.
Pe 27 septembrie 2019, are loc Adunarea generală extraordinară a judecătorilor organizată la inițiativa a 87 de magistrați. La Adunare participă 200 de judecători, deși timp de câteva ore AGJ nu avea cvorum. Judecătorii susțin că s-au conformat hotărârii irevocabile a CA Chișinău.
În cadrul Adunării a fost adoptată unanim o rezoluție prin care membrii actualului CSM, desemnați din partea judecătorilor, au fost declarați „incompatibili” cu funcția deținută, pornind de la Declarația din 8 iunie 2019 a Parlamentului, cu privire la caracterul captiv al statului.
Tot în cadrul acestei Adunări, din 27 septembrie, contestată de CSM în instanțele de judecată, judecătorii-participanți au decis organizarea unei noi AGJ, în cadrul căreia să fie aleși noii membri ai CSM. Aceasta urma să fie organizată pe 25 octombrie.
Ieri, 22 octombrie, Ziarul de Gardă a intrat în posesia unui mesaj expediat în adresa tuturor instanțelor din țară, semnat de către președintele Curții de Apel Bălți, Alexandru Gheorghieș, cu privire la desfășurarea pe 25 octombrie a ședinței excepționale a Adunării Generale a Judecătorilor, asta deși agenda și convocarea Adunării ține, de fapt, conform legii, de competența CSM.
În mesajul expediat, Alexandru Gheorghieș, care a fost ales în calitate de președinte al Adunării Judecătorilor din 27 septembrie, precizează că unul dintre subiectele de pe ordinea de zi se referă la alegerea noilor membri ai CSM, în contextul în care la 27 septembrie actualilor membri le-ar fi fost ridicate mandatele.
Potrivit lui Gheorghieș, decizia cu privire la organizarea Adunării generale extraordinare a judecătorilor pe 25 octombrie a fost luată în cadrul Adunării din 27 septembrie, or mandatele CSM au fost ridicate. Respectiv, CSM nu poate decide asupra convocării Adunării. Detalii aici
Pe 26 septembrie, cu o zi înainte de organizarea Adunării Generale Extraordinare a Judecătorilor, premierul Maia Sandu a venit cu un mesaj către sistemul judecătoresc prin care a transmis că modul în care a fost convocată Adunarea este unul dubios și lipsit de transparență.
„Modul în care a fost convocata Adunarea Extraordinară a Judecătorilor din 27 septembrie ne aduce aminte de practicile odioase folosite in ultimii 3 – 4 ani. Lipsa de transparență, dirijarea din umbră.
Aceste acțiuni coordonate par să aibă un singur scop, blocarea activității CSM. Mă îngrijorează intenția unora de a bloca activitatea CSM și respectiv de a bloca reformele”, a declarat atunci, pe 26 septembrie, premierul Maia Sandu. MJ, la fel, a contestat, organizarea celor două AGJ.
