Fostul președinte Igor Dodon, învinuit de corupere pasivă și încălcarea modului de gestionare a mijloacelor financiare ale partidelor politice sau ale fondurilor electorale, în dosarul cunoscut sub numele de „Kuliok”, a cerut recuzarea a doi magistrați care fac parte din completul din cadrul Curții Supreme de Justiție (CSJ) care examinează cauza penală.

Unul dintre motivele invocate de ex-președintele Dodon a fost faptul că unul dintre magistrați „a fixat ședințe consecutive fără a ține cont de agenda apărătorilor, ceea ce generează suspiciuni că ar acționa sub influența unor ordine politice pentru a grăbi procesul și a condamna inculpatul”.

Într-un alt complet de judecată, format din Vladislav Gribincea, Ghenadie Eremciuc și Lilia Roic-Botezatu, CSJ a respins luni, 3 februarie, cererea avocaților Petru Balan și Ion Vizdoga, care acționează în interesele lui Igor Dodon, cu privire la recuzarea președintei completului Stella Bleșceaga și a judecătorului Ion Malanciuc de la judecarea cauzei penale expediată în instanță în octombrie 2022.

Cum a ajuns cauza lui Dodon în fața unor judecători noi

Potrivit încheierii cu privire la cererea de recuzare, cauza penală a fost repartizată aleatoriu, la 17 mai 2023, judecătorului raportor Ghenadie Eremciuc, în cadrul unui complet format din trei judecători: Anatolie Țurcan, Ion Malanciuc și Ghenadie Eremciuc.

La 2 iulie 2024, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a constatat eșuarea evaluării externe a judecătorului Anatolie Țurcan. Acesta a contestat hotărârea CSM, însă încă nu a fost pronunțată o decizie în cazul său, „deoarece Anatolie Țurcan a ridicat o excepție de neconstituționalitate”.

Începând cu 26 septembrie 2024, judecătorul care nu a promovat evaluarea externă nu mai poate emite acte judecătorești de dispoziție pe durata examinării contestației sale, ceea ce îl împiedică pe Anatolie Țurcan să participe la examinarea cauzelor penale. Prin încheierea președintelui interimar al CSJ, Stela Procopciuc, din 27 septembrie 2024, Anatolie Țurcan a fost substituit în completul de judecată de judecătorul Stella Bleșceaga.

Recuzarea Stellei Bleșceaga, pentru că nu a solicitat „un termen suplimentar pentru a studia dosarul”

În cadrul ședinței de judecată din 18 noiembrie 2024, avocații Petru Balan și Ion Vizdoga au cerut recuzarea judecătoarei Stella Bleșceaga.

„Avocații au invocat că judecătoarea a intervenit prea târziu în proces, după ce majoritatea probelor acuzării fuseseră deja cercetate. După intervenirea sa, judecătorul nu a solicitat un termen suplimentar pentru a studia dosarul, deși au avut loc mai mult de 35 de ședințe de judecată, care au durat aproximativ 105 ore. Implicarea tardivă a judecătorului ar putea sugera o lipsă de obiectivitate, ridicând îndoieli asupra imparțialității sale. De asemenea, avocații au susținut că includerea sa în completul de judecată a fost contrar prevederilor art. 31 alin. (3) din Codul de procedură penală, deoarece prevederile Legii nr. 239/2024 ar putea afecta dreptul la un proces echitabil”, se arată în încheierea CSJ.

Prin încheierea CSJ din 28 noiembrie 2024, cererea de recuzare a fost respinsă. Curtea Supremă a subliniat atunci că, la 27 septembrie 2024, judecătoarea Stella Bleșceaga a fost inclusă în completul de judecată pentru a judeca în fond cauza penală, iar prima sa ședință a avut loc pe 18 noiembrie 2024.

„În această perioadă, judecătorul a avut timp suficient pentru a studia dosarul, iar legea nu impune obligația de a anunța formal dacă un judecător nou a studiat materialele. Completul a constatat că modificarea completului respectă reglementările legale și nu afectează dreptul la un proces echitabil. Doar schimbarea judecătorului-raportor impune redistribuirea dosarului prin sistemul de gestionare a dosarelor, iar în acest caz, judecătorul Bleșceaga nu era judecător raportor. Prin urmare, alegațiile avocaților privind nerespectarea procedurii au fost respinse ca fiind neîntemeiate”, a explicat atunci CSJ.

O nouă recuzare, pentru Bleșceaga și Malanciuc, pentru că „există dubii serioase privind afilierea politică a judecătorilor cu partidul PAS și președintele Maia Sandu”

În ședința de judecată din 28 ianuarie 2025, avocații Petru Balan și Ion Vizdoga au depus o nouă cerere de recuzare a judecătorilor Stella Bleșceaga și Ion Malanciuc. Avocații au invocat că ar exista „dubii serioase privind afilierea politică a judecătorilor cu partidul PAS și președintele Maia Sandu, un oponent politic al inculpatului care ar dori condamnarea acestuia”.

În motivarea cererii de recuzare a judecătoarei Stella Bleșceaga, avocații au menționat că, potrivit informațiilor din spațiul public, la 26 ianuarie 2024, a avut loc o ședință a Consiliului Suprem de Securitate, la care au participat procurori și judecători, inclusiv și judecătoarea Stella Bleșceaga. Potrivit apărării, magistrații prezenți la ședința Consiliului Suprem de Securitate nu au fost delegați de CSM, ci au fost „invitați” de către președintă.

Apărarea a mai menționat că „nu este clar” motivul pentru care judecătoarea Bleșceaga a fost selectată pentru a participa și „bănuiește” că ar putea fi legat de dosarele pe care le-a examinat sau urma să le examineze.

Apărarea susține că nu cunoaște „conținutul discuțiilor și/sau al eventualelor indicații primite de doamna Bleșceaga în cadrul acelei ședințe”. Avocații consideră că reprezintă o imixtiune politică în justiție, care ar putea compromite imparțialitatea judecătorului la judecarea cauzei penale.

„În plus, judecătorul Stella Bleșceaga a fixat ședințe consecutive fără a ține cont de agenda apărătorilor, ceea ce generează suspiciuni că ar acționa sub influența unor ordine politice pentru a grăbi procesul și a condamna inculpatul, indiferent de probele prezentate”, au argumentat avocații lui Dodon.

În motivarea cererii de recuzare a judecătorului Ion Malanciuc, apărarea a subliniat că soția sa ocupă funcția de președinte al Consiliului S.A. „Energocom” și „nu a fost afectată de demisiile recente a oficialilor din sectorul energetic”.

„Acest fapt generează suspiciuni cu privire la imparțialitatea lui Ion Malanciuc. Acestea sunt amplificate de faptul că acesta judecă cazuri penale și civile sensibile, cu un puternic interes politic. (…) în cadrul audierii martorilor apărării, ambii judecători au adresat întrebări care păreau să susțină acuzarea, având ca scop salvarea dosarului penal. Aceste întrebări au ridicat îndoieli cu privire la obiectivitatea judecătorilor în examinarea cauzei penale”, conform apărării lui Dodon.

Poziția procurorul pe caz: „Și-a rezervat dreptul de a nu se pronunța”

Procurorul anticorupție Vitalie Codreanu a solicitat respingerea ca neîntemeiată a cererii de recuzare a judecătorilor Stella Bleșceaga și Ion Malanciuc.

„El a considerat că instanța de judecată a dat dovadă de obiectivitate și perseverență atât față de partea apărării, cât și față de partea acuzării. În cadrul audierii martorilor apărării, de multe ori instanța a acceptat obiecțiile apărării referitoare la întrebările formulate de acuzare și a respins obiecțiile formulate de partea acuzării față de întrebările părții apărării adresate martorilor. De asemenea, chiar la ultima ședință, judecătorul Bleșceaga, președintele completului, a criticat partea acuzării pentru absența martorului acuzării”, a declarat Codreanu, conform CSJ.

Cu referire la argumentele apărării privind fixarea mai multor ședințe de judecată, procurorul a susținut că în această cauză urmează a fi audiați peste 157 de martori ai apărării. Pentru a examina doar probele apărării vor fi necesare minimum 157 de ședințe de judecată.

„În acest context, desfășurarea normală a procedurii penale impune numirea unui număr mai mare de ședințe de judecată. În ceea ce privește celelalte aspecte, respectiv participarea judecătorului Stella Bleșceaga la ședința Consiliului Suprem de Securitate din 26 ianuarie 2024 și faptul că soția judecătorului Ion Malanciuc ocupă o funcție de conducere la Energocom, procurorul și-a rezervat dreptul de a nu se pronunța”, se mai arată în încheierea CSJ.

CSJ, despre recuzarea Stellei Bleșceaga: „Această cauză se află pe rolul Curții Supreme de Justiție de mai mult de doi ani, iar apărarea a solicitat audierea a mai mult de 100 de martori”

Completul de judecată a notat că, contrar celor scrise în cererea de recuzare, din răspunsul Secretarului Consiliului Suprem de Securitate din 5 martie 2024 rezultă „în mod clar” scopul ședinței Consiliului Suprem de Securitate din 26 ianuarie 2024, lista tuturor invitaților, precum și faptul că la acea ședință nu au fost discutate cauze concrete.

La 26 ianuarie 2024, Stella Bleșceaga era vicepreședinte a Judecătoriei Chișinău și coordona activitatea sediului acestei instanțe care examina cauzele penale.

„În asemenea circumstanțe, participarea doamnei Bleșceaga la ședința Consiliului Suprem de Securitate nu poate trezi îndoieli rezonabile unui observator obiectiv privind imparțialitatea ei la examinarea cauzei penale în privința lui Igor Dodon”, a explicat CSJ.

De asemenea, completul nu „găsește întemeiat” argumentul privind programarea ședințelor consecutive de către judecător.

„Cauza dată face parte din categoria celor de corupție, care, conform art. 20 alin. (3) Cod de procedură penală, urmează a fi examinate cu prioritate. Această cauză se află pe rolul Curții Supreme de Justiție de mai mult de doi ani, iar apărarea a solicitat audierea a mai mult de 100 de martori. Având în vedere complexitatea factologică a cauzei, numirea mai multor ședințe de judecată consecutive reprezintă o bună practică, care nicicum nu poate trezi dubii privind imparțialitatea judecătorului, mai ales că ședințele au fost fixate pentru o perioadă de câteva luni”, mai subliniază CSJ.

Recuzarea judecătorului Ion Malanciuc

Completul notează că alegerea soției judecătorului în calitate de președinte al Consiliului S.A. „Energocom” a avut loc la 29 iunie 2023.

„Acest fapt nu poate trezi unui observator obiectiv îndoieli rezonabile de imparțialitate a judecătorului Malanciuc. Înainte și după această numire, apărarea nu a formulat obiecții față de comportamentul judecătorului. În ceea ce privește argumentul privind participarea judecătorului Ion Malanciuc la examinarea cauzelor de rezonanță, completul reiterează că, în prezent, la Curtea Supremă de Justiție activează efectiv opt judecători, patru specializați în materiale penală și patru în materie civilă și de contencios administrativ. În Curtea Supremă de Justiție cauzele sunt distribuite aleatoriu. Apărarea nu a susținut că judecătorul Malanciuc a fost desemnat în această cauză, sau în alte cauze de rezonanță, cu încălcarea regulilor de distribuire aleatorie”, mai notează CSJ.

În dosar este inculpat Igor Dodon, președintele R. Moldova în perioada 2016-2020. Pe 18 mai 2022, Procuratura Generală a dispus inițierea urmăririi penale în așa numitul dosar „Kuliok”, după ce, în iunie 2019, în spațiul public au fost publicate imagini video în care Igor Dodon, pe atunci președintele țării, primea o pungă neagră de la Vladimir Plahotniuc și Serghei Iaralov, în timpul unei discuții dintre cei trei, filmată.

Dosarul Kuliok

Dodon este învinuit de comiterea infracțiunii de corupere pasivă și organizarea și acceptarea finanțării partidului politic din partea unei organizații criminale, săvârșite pe durata exercitării mandatului său de președinte al R. Moldova, în perioada lunii iunie 2019. 

Igor Dodon a fost reținut pe 24 mai 2022, după ce procurorii anticorupție au efectuat percheziții timp de mai bine de zece ore, la mai multe locații deținute de Dodon și rudele lui. Dosarul penal a fost trimis în instanța de judecată în octombrie 2022. Dosarul are la bază o secvență video de la întâlnirea dintre Igor Dodon, Vladimir Plahotniuc și Serghei Iaralov din iunie 2019, în care se observă cum liderul PDM îi dă lui Dodon o pungă neagră în care se presupune că ar fi fost bani. În acea înregistrare, Igor Dodon îi spune lui Plahotniuc să nu „umble cu culioacele” și să-i transmită punga lui Cornel (se presupune că e vorba despre Corneliu Furculiță, n.r.), pentru că acesta urma să achite anumite salarii. Plahotniuc i-a zis atunci lui Iaralov să-i „dea banii lui Costea” (se presupune că e vorba despre Constantin Botnari, n.r.) ca „să-i transmită lui Cornel”. 

Conform informațiilor oferite de procurorii ce instrumentează acest dosar penal, Petru Iarmaliuc și Vitalie Codreanu, Igor Dodon ar fi primit aproximativ 800 de mii de dolari, bani care ar fost utilizați pentru acoperirea cheltuielilor de întreținere a Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM).