Judecătorul Aureliu Postică, în privința căruia CSM a eliberat acordurile pentru pornirea urmăririi penale și efectuarea perchezițiilor, acuză membrii Consiliului de „abuz de putere”. Reacția CSM
Judecătorul Aureliu Postică, în privința căruia membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) au eliberat, pe 9 septembrie, acordurile privind pornirea urmăririi penale și efectuarea perchezițiilor, acuză membrii Consiliului de „abuz de putere” și „încălcarea flagrantă a garanțiilor dreptului la un proces echitabil”, care, potrivit lui, în ședința respectivă s-ar fi manifestat prin „împiedicarea intenționată” de a-și expune poziția de apărare şi de a prezenta „probe în infirmarea bănuielii rezonabile de comitere a infracțiunii”.
Într-un comentariu pentru Ziarul de Gardă, Dorel Musteață, președintele interimar al CSM, a declarat că toate drepturile judecătorului au fost respectate.
Aureliu Postică susține că, pe 9 septembrie, fiind invitat în sala de ședințe a CSM, împreună cu procurorul general interimar, Dumitru Robu, „fără a fi ascultați, președintele interimar al CSM, Dorel Musteață, a dat citire dispozitivului hotărârii prin care a fost eliberat acordul privind pornirea urmăririi penale” în privința acestuia.
„(…) Întrebându-l pe Dorel Musteață, care a fost motivul neinvitării mele şi a procurorului general interimar în ședința plenului CSM și de ce nu mi s-a oferit dreptul și posibilitatea de a-mi prezenta opinia pe marginea sesizării, acesta mi-a răspuns că noi am fost chemați doar pentru a ni se înmâna dispozitivul hotărârii. Astfel, urmează să relev că, în conformitate cu prevederile art. 17 ale Legii nr. 947/1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, examinarea problemelor ce urmează a fi soluționate în ședință începe cu raportul Președintelui Consiliului Superior al Magistraturii sau al unui membru al lui, care a studiat în prealabil documentele și materialele prezentate, după care sunt ascultate persoanele invitate la ședință, se cercetează documentele și materialele necesare.
Alegațiile actualului președinte interimar al CSM, Dorel Musteață, precum că aș fi fost invitat la CSM, doar pentru a-mi fi înmânată copia dispozitivului hotărârii, contravin, de asemenea, prevederilor punctelor 6.10), 6.11) ale Regulamentului cu privire la organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii, aprobat prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 668/26 din 15 septembrie 2015, care prevăd că, la ședințele plenului Consiliului se citează în mod obligatoriu persoanele a căror problemă se examinează. Potrivit pct. 6.18) al Regulamentului, chestiunile ce urmează a fi soluționate în ședință încep cu raportul Președintelui ședinței sau al membrului raportor, după care sunt ascultate persoanele invitate la ședință, se cercetează documentele și materialele necesare (…).
(…) Astfel, prin examinarea sesizării de către plenul CSM, în lipsa mea, prin încălcarea flagrantă a garanțiilor dreptului la un proces echitabil, care s-a manifestat prin împiedicarea intenționată a mea de a-mi expune poziția de apărare şi de a prezenta probe (fiind asistat de apărător), în infirmarea bănuielii rezonabile de comitere a infracțiunii, membrii CSM, în calitatea lor de persoane cu funcție de demnitate publică, au comis un abuz de putere, faptă prin care mi-au cauzat daune considerabile drepturilor şi intereselor mele garantate de art. 6 al CtEDO şi art. 16, 20 şi 26 din Constituția R. Moldova”, arată un comunicat al Asociației Judecătorilor din R. Moldova.
Într-un comentariu pentru Ziarul de Gardă, Dorel Musteață, președintele interimar al CSM, a declarat că toate drepturile judecătorului au fost respectate.
„(…) Sesizările au fost examinate în stricta respectare a prevederilor legale”, a declarat Dorel Musteață.
Pe 9 septembrie, CSM a eliberat acordurile privind pornirea urmăririi penale și efectuarea perchezițiilor în privința lui Aureliu Postică, judecător la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, fiind suspendat din funcție.
Aureliu Postică este judecător din anul 2011. Între 2000 și 2011 a fost procuror. A activat la Judecătoria Orhei, iar în 2014 a fost transferat la Judecătoria Rîșcani, municipiul Chișinău. Din 2019 activează la sediul Buiucani al Judecătoriei Chișinău.
Anterior, Ziarul de Gardă a scris că Postică a fost evaluat de mai multe ori, ordinar sau pentru promovarea într-o instanță ierarhic superioară, sau în funcții administrative, primind de fiecare dată calificativul „foarte bine” (în 2014, 2016, 2018), în activitatea acestuia nefiind constatate abateri disciplinare. În 2016, Postică a respins cererea avocaților Domnicăi Manole prin care se solicita anularea ordonanței de începere a urmăririi penale pe numele judecătoarei, emisă de Eduard Harunjen, procurorul general interimar de atunci. Ulterior, procurorii aveau să renunțe la învinuire în acel dosar.
Aureliu Postică a făcut parte din completul de judecători care le-a achitat pe cele cinci judecătoare reținute într-un dosar de corupție în 2018 (Galina Moscalciuc, Svetlana Tizu, Liubovi Brânză, Ludmila Ouș și Victoria Hadârcă). În 2019, Postică a participat la Adunarea Generală a Judecătorilor, considerată ilegală de către CSM și Guvernul de atunci, prin care se cerea demiterea membrilor CSM. Evenimentul a fost însă anulat din lipsă de cvorum.
În noiembrie 2021, ZdG a scris că Aureliu Postică deține, din 2020, o casă de locuit cu o suprafață de 147,7 metri pătrați, pentru care susține că a plătit 500 de mii de lei. El mai declară că deține 2 apartamente, de 41 și 80 de metri pătrați, dobândite în 2009 și 2018, dar și două automobile: Volvo XC 90, fabricat în 2010 și dobândit în 2018 cu 285 de mii de lei și Toyota Yaris, fabricată în 2004 și cumpărată în 2014 cu 10 mii de lei (!). Familia magistratului păstrează în două bănci, una din R. Moldova și alta din Austria, 648 de mii de lei și 10 mii de euro.
Din 2018, Diana Postică, soția magistratului, este fondatoare și administratoare la firma „D.B. Express Acount” cu activități de contabilitate şi audit financiar și consultanță în domeniul fiscal. SRL-ul are adresa juridică în unul din apartamentele familiei, într-un bloc construit anterior pentru angajații procuraturii. Apartamentul este pus în gaj la Victoriabank, pentru un credit contractat de familia Postică în 2021. Soții Postică mai au alte două datorii: 6 mii de euro către Iulita Postică și 200 de mii de lei către Energbank.
În 2020, familia Postică a declarat că a vândut un bun imobil firmei „Autocurat” SRL cu 932 de mii de lei. Nu este clar ce imobil au vândut soții Postică, pentru că în declarația de avere din 2019 aceștia declarau aceleași bunuri care se regăsesc și în declarația din 2020, cu excepția casei de locuit, care a fost cumpărată anul trecut.
