Judecătorii vor să oprească vetting-ul? „Continuarea reformei pare să fie nejustificată”. O declarație pe 48 de pagini, discutată de magistrați înainte de Adunarea Generală

O declarație analizată de Ziarul de Gardă, în care este criticată procedura de vetting, ar urma să fie propusă pe agenda Adunării Generale a Judecătorilor, care se va desfășura la 1 martie. Declarația este susținută de cele două asociații ale magistraților – Asociația Judecătorilor din Republica Moldova și Asociația Judecătorilor „Vocea Justiției”. 

Consiliul Superior al Magistraturii a convocat Adunarea Generală a Judecătorilor, la care urmează să fie ales un nou membru al CSM. La această funcție candidează judecătoarea Aliona Miron, de la Curtea Supremă de Justiție. De asemenea, CSM va face un raport privind organizarea şi funcţionarea sistemului judecătoresc în anul 2023. 

„Implică un pericol pentru independența și eficiența sistemelor judiciare și de urmărire penală”

„Continuarea reformei de „evaluare completă”, așa numitul „vetting” pare să fie nejustificat și necesar de a fi regândit, în sensul îmbunătățirii mecanismelor alternative existente. „Vettingul” va avea un impact și un domeniu de aplicare mult mai mare decât ”prevettingul”, nu neapărat în sensul bun al cuvântului, ci mai degrabă va duce la blocarea examinării dosarelor, care pe termen lung poate să pună în pericol, democrația, statul de drept și respectarea drepturilor omului”, se arată în declarația ce va fi supusă votului la Adunarea Generală a Judecătorilor, consultată de Ziarul de Gardă.

Potrivit autorilor declarației, evaluarea completă a judecătorilor, chiar dacă nu va fi repetată în viitor, „implică un pericol pentru independența și eficiența sistemelor judiciare și de urmărire penală. Aceste riscuri pot fi atenuate, dacă vor există anumite garanții”. 

Pre-vettingul „a creat blocaje instituționale”

Se propune ca sistemul judecătoresc, în colaborare cu Parlamentul și Guvernul, să caute soluții alternative, argumentându-se că procedura de pre-vetting, începută în 2022 și nefinalizată până în prezent, „a creat suficiente blocaje instituționale în justiție, s-a pomenit în mijlocul unor acuzații publice de corupție și favoritism (cazul Iulian Muntean), precum și suferă un declin major de încredere din partea populației, coborând sub 50%, fapt ce subminează scopul reformei, acela de a spori încrederea cetățenilor în actul de justiție”. 

În declarație se amintește că la pre-vetting, din cei 28 de candidați la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii, doar 5 judecători din instanțele de fond au promovat evaluarea, fiind desemnați în cadrul CSM fără a se aștepta rezultatele examinării contestațiilor celorlalți candidați.

„Ulterior încă 1 judecător a promovat evaluarea repetată, după ce Curtea Supremă de Justiție a anulat decizia inițială a Comisiei Pre-vetting de nepromovare a candidatului. Actualmente, încă 11 candidați la funcția de membru CSM, din rândul judecătorilor, așteaptă să fie reevaluați de Comisia Pre-vetting, după ce Curtea Supremă de Justiție a anulat deciziile inițiale de nepromovare”, se mai arată în declarație.

Se mai subliniază că în prezent Curtea Supremă de Justiție și curțile de apel nu sunt reprezentate în Consiliu Superior al Magistraturii, iar din rândul judecătorilor de la instanțele de fond, toate locurile sunt deja ocupate, deși procedura de pre-vetting nu este încă finalizată.

Judecătoare: „Procedura de vetting este profund neconstituțională”

Solicitată de ZdG, judecătoare Victoria Sănduța, președinta Asociației Judecătorilor „Vocea Justiției”, a criticat dur procedura de pre-vetting, prin care au fost verificați candidații la funcțiile de membri în cadrul CSM, și procedura de vetting, prin care trec în prezent judecătorii Curții Supreme de Justiție și urmează să treacă o parte din judecători. 

„Procedura de vetting este profund neconstituțională, încalcă drepturile fundamentale ale omului. Contravine mai multor articole din Constituție: art. 46, care prevede că toată averea declarată se prezumă legitimă, până la proba contrarie, art. 20, care prevede prezumția nevinovăției, care spune că orice om este prezumat nevinovat, până la proba contrarie, adică până când autoritățile de stat nu aduc o acuzație susținută de probe, atunci omul este în drept să conteste această acuzație, să aducă probe în apărarea sa. Dar Legea privind vettingul prevede că judecătorul este obligat să demonstreze că el a dobândit legitim averea pe care o are. Legea privind vettingul mai prevede că Comisia de vetting are dreptul să aprecieze ca rezonabile sau rezonabile, la intima convingere, hotărârile irevocabile ale Curții Supreme de Justiție. Asta încalcă art. 120 din Constituție. 

Această lege ignoră toate celelalte autorități ale statului, care au atribuții în domeniul combaterii corupției, de exemplu: Autoritatea Națională de Integritate, care are atribuții în domeniul verificării veniturilor, cheltuielilor și proprietăților tuturor funcționarilor publici, Centrul Național Anticorupție, care are dreptul să verifice toate suspiciunile privind comiterea unor acte de corupție, Procuratura, care are dreptul să aducă acuzații, și instanța de judecată, care are dreptul să recunoască pe cineva vinovat și să aplice pedepse”, a argumentat judecătoarea.

Victoria Sănduța s-a aratăt îngrijorată de faptul că această declarație ar putea să nu ajungă pe ordinea de zi a ședinței Adunării Generale a Judecătorilor, întrucât la ședința precedentă aceeași declarație nu a fost pusă pe agendă. 

Potrivit ei, această declarație nu se referă doar la procedura de vetting, dar prin ea „sistemul judecătoresc dorește să invite la dialog celelalte două puteri”, pentru a transmite doleanțele sistemului judecătoresc, astfel încât toate cele trei puteri în stat „să colaboreze pentru ca cetățenii să primească cele mai bune servicii publice”.  

„Declarația dată este un proiect doar”

Victor Sandu, președintele Asociației Judecătorilor din Republica Moldova, a spus că declarația este doar la nivel de proiect.

„Declarația dată este un proiect doar. Noi urmează să ne întrunim în cadrul consiliului executiv al Asociației, să decidem dacă venim cu modificări la declarație și dacă o susținem ca să fie pusă în discuție la Adunarea Generală a Judecătorilor. Eu cred că, poate, ceva va fi modificat, vor fi recomandări, judecătorii se vor expune”, a spus Victor Sandu pentru ZdG. 

Declarația critică faptul că judecătoarea Nina Cernat continuă să fie membră a CSM, deși mandatul ei a expirat

În declarația ce se dorește a fi discutată la Adunarea Generală a Judecătorilor mai sunt criticate schimbările legilslative adoptate de actuala guvernare, care au permis ca în cadrul CSM deciziile să fie adoptate cu votul majorității membrilor prezenți la ședință și ca ședințele să fie deliberative cu prezența a 2/3 din membrii care au intrat în exercițiul funcției.

„Ceea ce înseamnă că deciziile pot fi luate cu 3 voturi din 5 membri prezenți spre exemplu și nu cu 8 voturi cum a recomandat Comisia de la Veneția, adică cu 2/3 din membrii Consiliului (atâți câți sunt prevăzuți în Constituție – 12)”, se argumentează în declarație. 

De asemea, în declarație este criticată situația în care judecătoarea Nina Cernat continuă să fie membră a Consiliului Superior al Magistraturii, deși mandatul ei a expirat, precum și modificarea Legii cu privire la CSM, prin care s-a permis ca aceasta să-și poată exercita atribuțiile și după expirarea mandatului, până la preluarea funcției de către membrul care urmează să-l substituie.

„În prezent, Nina Cernat participă la ședințele CSM și la luarea deciziilor în componența actualului Consiliu Superior al Magistraturii. Respectiv, sistemul judecătoresc pledează pentru revenirea la prevederile anterioare ale art. 9 și art. 15 din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, fără a acorda posibilitatea membrului să-și continue activitatea în CSM și după expirarea mandatului, așa cum este acum, deoarece aceasta favorizează abuzul funcției”, se arată în declarația celor două asociații ale judecătorilor. 

„Aceste modificări „tehnice” subminează grav independența puterii judecătorești”

Magistrații sunt nemulțumiți și de modificările legislative care permit ca în calitate de membri ai CSM, ai colegiului disciplinar, ai colegiului pentru selecţia şi cariera judecătorilor și ai colegiului de evaluare a performanţelor judecătorilor să poată fi aleși candidații care obțin cel mai mare număr de voturi, iar următorii candidați se consideră supleanți și suplinesc funcțiile vacante în ordinea descrescătoare a numărului de voturi obținute. „Această modificare vine să stabilească pragul minim de voturi necesare pentru a fi ales membru în organele de administrare a sistemului judecătoresc, și anume: 1 (unul) vot – acesta este pragul minim stabilit de Parlament”, potrivit declarației. 

Magistrații sunt nemulțumiți și de schimbarea legiii astfel încât Adunarea Generală a Judecătorilor să poată fi convocată de ministrul Justiției, în condițiile în care este imposibilă convocarea Adunării de către CSM, de către președintele CSM sau de către membrul CSM care exercită funcțiile președintelui pe perioada absenței acestuia. 

Este criticată și modificarea legislativă care permite ca, în cazul în care Adunarea Generală a Judecătorilor nu are loc din lipsă de cvorum, aceasta poate fi convocată repetat în cel mult două săptămâni și este deliberativă dacă la ea participă mai mult de 1/3 dintre judecătorii în exercițiu. 

„Aceste modificări „tehnice”, așa cum au fost numite de executiv și legislativ, de fapt subminează grav independența puterii judecătorești și sunt menite să scadă reprezentativitatea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, aleși din rândul judecătorilor și să mărească influența executivului și a legislativului în sistemul judecătoresc”, se arată în declarație, solicitându-se ca ministrul Justiției să nu dețină dreptul de a convoca Adunarea Generală a Judecătorilor.