Interpretarea legii amnistiei, care poate readuce în penitenciar persoanele eliberate, analizată de un avocat: „O lege ulterioară nu ar trebui să răstoarne soluții definitive ale instanțelor”
Pe 4 aprilie 2025, fără consultări publice, Parlamentul a votat în două lecturi proiectul legii pentru „interpretarea” articolului 7 din Legea privind amnistia. În aceeași zi, președinta Maia Sandu a promulgat „interpretarea” aprobată de Legislativ. Astfel, persoanele condamnate la detenție pe viață nu vor putea beneficia concomitent de comutarea pedepsei în baza legii amnistiei și de liberare condiționată înainte de termen.
Vadim Vieru, care reprezintă la CtEDO un fost deținut amnistiat în ianuarie 2025, susține că interpretarea votată și promulgată „ridică semne de întrebare”, având caracter „retroactiv”.
Totodată, conform textului legii, există posibilitatea întoarcerii în penitenciar a foștilor deținuți, eliberați după ce au beneficiat de amendamentele la legea amnistiei, propuse de deputata PAS Olesea Stamate și votate de majoritatea parlamentară.
Adoptarea de către Parlament a Legii nr. 202, care se intitulează „lege de interpretare” a articolului 7 din Legea nr. 243/2021 privind amnistia, a stârnit dezbateri atât în rândul juriștilor, cât și al societății civile, remarcă Vadim Vieru.
Legea nr. 243/2021 a acordat amnistie cu ocazia a 30 de ani de la proclamarea independenței R. Moldova, incluzând și posibilitatea comutării detențiunii pe viață în închisoare pentru anumite persoane.
Noua Lege nr. 202 vine să „interpreteze” art. 7 din Legea nr. 243/2021, precizând că persoanele cărora li s-a comutat pedeapsa din detențiune pe viață în închisoare nu pot beneficia de liberare condiționată înainte de termen (art. 91 CP) și nici de înlocuirea părții neexecutate din pedeapsă cu o pedeapsă mai blândă (art. 92 CP).
Mai mult, legea menționează că aceste prevederi se aplică și persoanelor care deja au beneficiat de liberarea condiționată ori de înlocuirea părții neexecutate a pedepsei și chiar dacă procedurile judiciare erau în curs ori finalizate.
De ce „interpretarea” ridică semne de întrebare?
„În acest caz, însă, s-a adoptat o nouă lege organică, ce introduce efectiv restricții și noi reguli. Unii juriști susțin că nu este vorba doar de «interpretare», ci de o rescriere a efectelor Legii nr. 243/2021”, punctează Vadim Vieru.
Potrivit art. 10 din Codul penal, „legea care agravează situația unui condamnat nu poate avea efect retroactiv”.
Dacă Legea nr. 202 se va aplica și celor deja eliberați (lucru pe care textul legii îl sugerează prin faptul că privește și proceduri deja inițiate), „apare riscul ca foștii deținuți să fie reîncarcerați, fapt care ridică serioase probleme de constituționalitate și securitate juridică”, atenționează Vadim Vieru.
„Legea nr. 202 face trimitere inclusiv la cauzele în care deja s-a pronunțat o hotărâre definitivă. Prin urmare, ea ar putea atinge autoritatea de lucru judecat, ceea ce, în principiu, este interzis. O lege ulterioară nu ar trebui să răstoarne soluții definitive ale instanțelor”, relatează avocatul.
Despre „calitatea” legii
Lege nr. 202, care vine să „interpreteze” art. 7 din Legea nr. 243/2021, conform avocatului, este „o lege cu caracter retroactiv, care limitează drepturi deja recunoscute și poate readuce în penitenciar persoane deja eliberate sau care așteptau o decizie favorabilă”.
„Denumirea de „lege interpretativă” poate fi văzută drept un artificiu legislativ, deoarece textul conține norme noi, restrictive, și nu o simplă lămurire a legii anterioare.
Ridică probleme de constituționalitate (principiul separării puterilor în stat, protecția drepturilor și libertăților și stabilitatea raporturilor juridice)”, punctează apărătorul.
Ce se întâmplă cu persoanele deja eliberate?
Textul Legii nr. 202 indică asupra faptului că legea se va aplica „inclusiv persoanelor cărora li s-a comutat pedeapsa … și au fost liberate”. Aceasta sugerează posibilitatea întoarcerii în penitenciar a persoanelor care au fost deja eliberate înainte de termen, pe baza Codului penal (art. 91) ori au beneficiat de înlocuirea părții neexecutate cu o pedeapsă mai blândă.
„Totuși, decizia finală va depinde de instanțe și de eventuala intervenție a Curții Constituționale, care ar putea fi sesizată pentru a verifica conformitatea noii legi cu dispozițiile constituționale (inclusiv principiul neretroactivității legii penale mai aspre)”, concluzionează avocatul Vadim Vieru.
Ziarul de Gardă a constatat că există cel puțin 7 condamnați la închisoare pe viață care au fost deja eliberați din penitenciarul nr. 17 Rezina după ce au beneficiat de amendamentele la legea amnistiei, propuse de deputata PAS Olesea Stamate și votate de majoritatea parlamentară. Alți condamnați pe viață sunt în plin proces de a parcurge drumul spre libertate conform aceluiași scenariu. Unii dintre condamnații eliberați au fost inițial, în anii 90, condamnați chiar la pedeapsa cu moartea, modificată ulterior.
