Încă o candidată la CSM nu a promovat evaluarea reluată. Detalii de la Comisia Pre-Vetting
Comisia Pre-Vetting anunță că a finalizat evaluarea reluată în privința judecătoarei Ecaterina Buzu, candidată la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) din rândul candidaților judecători. Potrivit Comisiei, candidata nu a promovat evaluarea reluată, întrucât nu întrunește criteriul de integritate financiară. Decizia a fost transmisă joi, 22 februarie, candidatei și CSM-ului, instituția responsabilă de organizarea concursului.
„Decizia cu privire la evaluarea reluată va fi făcută publică doar cu acordul candidatei. Ecaterina Buzu are la dispoziție 48 de ore să informeze Comisia dacă acceptă sau se opune publicării. În lipsa notificării, decizia va fi plasată pe pagina web a Comisiei, într-o formă depersonalizată, în limbile română și engleză. Candidata a fost audiată în ședință publică pe 22 decembrie 2023”, se spune în comunicatul Comisiei Pre-Vetting.
După emiterea deciziilor Curții Supreme de Justiție din 1 august 2023 și 29 ianuarie 2024 prin care a fost dispusă reevaluarea a 22 candidați la poziția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii sau Consiliul Superior al Procurorilor, până în prezent, Comisia Pre-Vetting a finalizat/încheiat reevaluarea a 11 candidați. Dintre aceștia, o candidată a promovat, nouă nu au promovat evaluarea reluată (inclusiv doi candidați pe motivul retragerii din concurs în timpul reevaluarii), iar într-un caz Comisia a încetat procesul de evaluare reluată. În prezent, Comisia desfășoară evaluarea reluată a 11 candidați pentru funcția de membru în CSM.
„Dubii serioase” în legătură cu faptul că nu au fost declarate unele conturi bancare
Ecaterina Buzu activează în sistemul judecătoresc din ianuarie 2012, potrivit magistrat.md. În prezent, este judecătoare la Judecătoria Orhei. Buzu a candidat la funcția de membră a CSM.
Comisia Pre-Vetting a declarat, după prima evaluare a candidatei, că Ecaterina Buzu nu corespunde criteriilor de integritate, după ce au fost constatate dubii serioase în legătură cu următoarele aspecte: conturile bancare/depunerile de numerar nu au fost declarate în modul stabilit de legislație; magistrata a folosit apartamentul (de 47,7 metri pătrați, situat în Chișinău, n.r.) fără a plăti chiria în perioada 2004-2018.
Conform Comisiei, în perioada 2012-2015, Buzu a avut patru conturi deschise pe numele ei în băncile din R. Moldova. Sumele depuse în 2011 şi 2012 se apropiau de 90% din salariul total al candidatei în acei ani (salariul total pentru 2011 a fost de 72 056 de lei; salariul total pentru 2012 a fost de 60 082 de lei), dar judecătoarea nu a indicat alte surse de venit pentru depunerile băneşti. Această concluzie este apreciată de Completul de judecată special al CSJ, care a decis reevaluarea candidatei, ca fiind „una pripită și necorespunzătoare materialelor cauzei”.
„(…) Reclamanta, în cadrul rundelor de întrebări adresate acesteia prin intermediul poștei electronice de către Comisie, a explicat că: 1) Contul bancar nr. 2 a fost un cont de credit flexibil, în sumă de 30 000 lei, care îl folosea la necesitate și îl alimenta din mijloacele financiare (salariale), iar ulterior, îl alimenta după ce primea salariul. Contul bancar nr. 3 este atașat contului bancar de credit nr. 2, care se deschid în paralel (…). Completul de judecată special nu este solidar cu opinia Comisiei de evaluare precum că candidata nu a oferit nicio explicație pentru nedeclararea contului bancar nr. 2 și contului bancar nr. 4. Or, cu referire la cel din urmă cont, Ecaterina Buzu a menționat în răspunsurile suplimentare pentru Comisia de evaluare că conturile au fost deschise în baza contractelor de împrumut, nefiind în cunoștință de cauză că acestea generează deschiderea unor conturi noi (…)”, se spune în decizia CSJ.
Cât privește cel de-al doilea subiect, judecătorii CSJ susțin următoarele: „Comisia de evaluare extensiv și defavorabil subscrie reclamantei un abuz asupra dreptului minorului (fiica judecătoarei, n.r.) prin folosința apartamentului fără plata chiriei în perioada 2004-2018, făcând referire și la înstrăinarea bunului imobil de către proprietar fiicei reclamantei și soțului acesteia, tranzacție care nu are legătură de cauzalitate cu abitația reclamantei și plata chiriei apartamentului în perioada 2004-2018.”
