Guvernul de la Chișinău a prezentat Curții Europene a Drepturilor Omului poziția sa cu privire la admisibilitatea și fondul cererilor depuse de avocații procurorului general suspendat Alexandr Stoianoglo
Ministerul Justiției (MJ) al R. Moldova anunță că Guvernul a prezentat, pe 22 septembrie 2022, Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO) observațiile sale cu privire la admisibilitatea și fondul cererilor depuse de avocații procurorului general suspendat, Alexandr Stoianoglo, privind aplicarea măsurilor preventive și privind suspendarea acestuia din funcția de procuror general.
Potrivit Ministerului Justiției, „în urma examinării opiniilor tuturor autorităților implicate, Guvernul a ajuns la concluzia că în cererile respective nu a existat vreo încălcare a drepturilor și a libertăților fundamentale ale reclamantului garantate de Convenție”.
Mai exact, reprezentanții Ministerului Justiției spun că prima cerere depusă de avocații procurorului general suspendat se referă la plasarea lui Stoianoglo în arest la domiciliu în urma inițierii urmăririi penale împotriva sa de către un procuror desemnat în acest sens de Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), inclusiv scopurile urmărite prin aplicarea măsurii respective, precum și la interdicția de a participa la manifestări, dezbateri, comunicări publice, aplicată reclamantului în momentul liberării sale sub control judiciar.
Cea de-a doua cerere se referă la suspendarea reclamantului din funcția de Procuror General, în urma inițierii cauzei penale împotriva sa și la imposibilitatea de a contesta această măsură potrivit legislației naționale.
Astfel, în contextul primei cereri, „Guvernul a argumentat că aflarea reclamantului în arest la domiciliu s-a bazat pe existența unei bănuieli rezonabile că el ar fi comis anumite infracțiuni, fiind justificată inclusiv de riscurile care determinau necesitatea privării de libertate” a procurorului general suspendat Alexandr Stoianoglo, anunță MJ.
„În plus, limitarea dreptului reclamantului la libertate și siguranță nu a urmărit alte scopuri decât cel prevăzut de art. 5 §1 (c) din Convenție, de a aduce reclamantul în fața autorității judiciare competente, având în vedere existența bănuielii rezonabile că el ar fi comis o infracțiune și riscurile care justificau îngrădirea libertății individuale. În continuare, a fost invocat faptul că limitarea dreptului reclamantului la libertatea de întrunire a fost prevăzută de lege (art. 191 alin. (3) pct. 3) din Codul de procedură penală), a urmărit scopurile legitime care rezultă din asigurarea siguranței publice, prevenirea comiterii infracțiunilor, apărarea ordinii și protecția drepturilor și a libertăților altor persoane, fiind necesară într-o societate democrată și proporțională în circumstanțele cauzei”, se arată într-o notă informativă a Ministerului Justiției.
Cu privire la cea de-a doua cerere, potrivit MJ, „Guvernul a făcut o distincție între procedura de contencios administrativ inițiată de către reclamant la nivel național, prin care a ales să conteste hotărârea CSP privind desemnarea unui procuror care să investigheze pretinsele fapte penale imputate lui, și suspendarea sa din funcție în virtutea legii”.
„În această privință, s-a argumentat că reclamantul nu a utilizat cel mai eficient și adecvat remediu prevăzut de legislația națională în contextul contestării hotărârii CSP și acuzațiilor penale aduse lui, din moment ce aceste elemente intrau mai degrabă sub incidența controlului judiciar exercitat de către judecătorul de instrucție în conformitate cu prevederile Codului de procedură penală”, mai anunță Ministerul Justiției.
Cu referire la posibilitatea reclamantului de a contesta suspendarea sa din funcție în fața unui organ judiciar, Guvernul a susținut că art. 6 din Convenție nu este aplicabil acestei proceduri, din moment ce, în baza legislației naționale, suspendarea din funcția de Procuror General survenea de drept în urma inițierii unei cauze penale, iar legiuitorul nu a introdus posibilitatea contestării unei astfel de măsuri. În plus, reclamantul nu a argumentat existența unor drepturi sau obligații civile care ar fi rezultat din aplicarea măsurii respective”, mai anunță Ministerul Justiției.
În continuare, Curtea va expedia observațiile Guvernului către reclamant și îi va acorda un termen-limită pentru a-și prezenta propria sa poziție față de întrebările formulate de către Curte și argumentele aduse de către Guvern, precum și pretențiile sale pentru satisfacție echitabilă, mai spun reprezentanții Ministerului Justiției.
În ianuarie 2022, avocații procurorului general suspendat, Alexandr Stoianoglo, au expediat o plângere la CEDO prin care au solicitat să fie constatată „violarea drepturilor lui Stoianoglo referitor la aplicarea ilegală a tuturor măsurilor preventive”.
Peste câteva zile, avocații au expediat o nouă plângere la CEDO în legătură cu suspendarea lui Stoianoglo din funcția de procuror general.
Procurorul general suspendat, Alexandr Stoianoglo, în privința căruia este aplicată măsura preventivă sub formă de liberare provizorie sub control judiciar, este cercetat pentru corupere pasivă, fals în declarații, abuz în serviciu și depășirea atribuțiilor de serviciu.
Pe 23 mai, Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a aprobat raportul Comisiei de evaluare și urma să propună președintei R. Moldova, Maia Sandu, demiterea lui Alexandr Stoianoglo din funcția de procuror general, după ce acesta a obținut calificativul de evaluare – „nesatisfăcător”.
- Calificativul „nesatisfăcător” pentru procurorul general suspendat, Alexandr Stoianoglo. CSP se întrunește în ședință pentru a examina raportul Comisiei de evaluare și a adopta hotărârea finală
- Raportul integral al Comisiei de evaluare a performanțelor procurorului general suspendat Alexandr Stoianoglo: (in)acțiunile lui Stoianoglo – apreciate cu note de la 0 la 10 / DOC
- Stoianoglo, despre raportul Comisiei care i-a evaluat performanțele și i-a dat calificativul „nesatisfăcător”: „Nu am primit astfel de note în viața mea, am fost un elev eminent atât la școală, cât și la universitate”
