Experții în drept constituțional despre modificarea Codului electoral: „Această inițiativă este agramată, nu are niciun fundament științific și este contrară principiilor statului de drept”

Marți, 3 octombrie, Curtea Constituțională (CC) a declarat neconstituțională prevederea care restricționa dreptul de a fi aleși, pe o perioadă de cinci ani de la data pronunțării hotărârii, al membrilor Partidului Politic „Șor”, scos în afara legii. Astfel, reprezentanții fostului partid „Șor” nu erau restricționați în a participa la alegerile locale generale din 5 noiembrie.

În următoarea zi, 4 octombrie, la prima oră, Comisia pentru Situații Excepționale (CSE) a adoptat derogări la Codul Electoral care interzic membrilor fostului partid „Șor”, declarat neconstituțional, să participe în cadrul alegerilor. 

Câteva ore mai târziu, Parlamentul a aprobat, în prima lectură și apoi și în a doua, inițiativa legislativă de modificare a Codul electoral. Proiectul de lege a fost votat de către 58 de deputați ai Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS). Socialiștii și comuniștii au boicotat ședința plenară a Legislativului.

Unii experți în drept constituțional avertizează: „Se schimbă regulile jocului în timpul jocului”. Dispoziția CSE este calificată drept o „mostră de analfabetism juridic”. Totodată, aceștia apreciază sarcina de individualizare a răspunderii electorale ca fiind „cu succes eșuată”.

Doctor habilitat în drept, deputat în primul Parlament al R. Moldova, semnatar al Declarației de independență, Alexandru Arseni:

Hotărârea CC de ieri, privind declararea neconstituțională a art. 16 alin. (2) lit. e) din Codul electoral, în redactarea căruia Parlamentul a intervenit absolut neștiințific, este constituțională, fundamentată, argumentată logic și juridic.

După ce, în luna mai curent, CC a declarat neconstituțional partidul „Șor”, ca instituție/ element al sistemului politic, această formațiune nu mai există. Statutul foștilor membri, inclusiv de la conducere, se determină prin hotărâre definitivă individualizată în instanța de fond. Chiar dacă un grup săvârșește o infracțiune sau mai multe, sancțiunea se personalizează, fiecare are pedeapsa lui.

Ministerul Justiției și Agenția Serviciilor Publice ar fi trebuit să pregătească cerere individuală pe fiecare persoană, să o adresează în judecată cu solicitarea ca aceasta să fie privată de dreptul de a ocupa funcții publice pe trei sau cinci ani, dar nu au făcut acest lucru, deși au fost consultați. Este unica cale, restul sunt jocuri, actuala guvernare ne consideră pe noi agramați.

Codul electoral poate fi modificat, dar dacă nu va fi o hotărâre a instanței de judecată, cu textul „persoana X este privată pe o perioadă de a ocupa funcții publice”, lista pe care o vor elabora nu va avea putere juridică și nici constituțională.

Această inițiativă este agramată, nu are niciun fundament științific și este contrat principiilor statului de drept. Persoane este considerată nevinovată până când nu demonstrează inversul. Ei pot fi condamnați în baza dosarelor pe care le au, dar restricționarea din a ocupa funcții publice este o sancțiune suplimentară.

Fost vice-ministru al Justiției Nicolae Eșanu:

Luate separat, nu este o problemă că s-a adoptat un proiect de lege de modificare a Codului electoral. Partea proastă este că Parlamentul a demonstrat lipsă de respect față de CC. Principiul colaborării puterilor în stat spune că, minim, Parlamentul ar trebui să aștepte argumentele CC. În actualele circumstanțe, cât timp au avut deputații să studieze Hotărârea? Cât de conformă cu ceea ce a conchis CC este inițiativa legislativă?

Procesul electoral trebuie să se desfășoare în conformitate cu anumite standarde internaționale. Unul dintre acestea spune: „legislația electorală să nu fie modificate cu mai puțin de un an înainte de alegeri”. La noi se întâmplă că se schimbă regulile jocului în timpul jocului.

În cazul CSE lucrurile sunt și mai grave. Starea de urgență este un pretext pentru a interveni și a fost introdusă pentru anumite circumstanțe, deși nu există temei ca noi să trăim în stare de urgență. Faptul că se organizează alegeri este o dovadă că noi nu avem stare de urgență.

Decizia CSE este scrisă pe genunchi, la fugă și arată că oamenii nu au habar despre ce vorbesc. În loc să prevadă interdicția de a candida în alegerile locale, au prevăzut că se interzice participarea în alegeri, ceea ce înseamnă ca persoanele respective nu au dreptul sa participe nici măcar in calitate de alegător.

În R. Moldova avem o problemă, fiecare judecă din perspectiva simpatiilor și antipatiilor. Hotărârea CC nu se referă la persoane, este cu privire la declararea partidului neconstituțional. Partidul și membrii săi sunt subiecți de drept distincți.

Expert în justiție, Alexandru Bot, comunitatea WatchDog.MD:

Sub paravanul Hotărârii Curții Constituționale nr. 10/2023 privind controlul constituționalității Partidului Politic „Șor” s-a decis limitarea dreptului de a fi ales nu numai pentru Partidul „Șor”, dar și pentru membrii săi care ocupau funcții executive sau anterior au fost aleși în funcțiile elective pe listele partidului numit (deputat, consilier local, primar etc.).

Prin Hotărârea Curții din 3 octombrie, însă, s-a constat că modificările operate la Codul electoral depășesc limitele celor decise de Curtea prin Hotărârea nr. 10/2023, în sensul în care Curtea nu a statuat asupra limitării exercitării dreptului de a fi ales pentru foștii membri ai partidului, ci doar s-a expus asupra mandatelor dobândite pe durata existenței Partidului Șor.

Mai mult, CC a taxat și faptul că la operarea modificărilor Parlamentul nu a făcut diferență dintre Partidul Șor și membrii săi, acestea fiind entități separate, dintre persoanele care dețineau funcții executive decizionale și cei care nu aveau putere decizională în această structură sau cei care s-au disociat de activitatea partidului.

Astfel, Curtea a constatat că termenul în sine, perioadă de interdicție de participare la scrutine în calitate de candidat de cinci ani, este unul neargumentat, exagerat de mare și neproporțional în raport cu diferite categorii de persoane, foste membre de partid sau alese în funcțiile elective pe listele acestuia.

CC în fapt a constatat că Hotărârea nr. 10/2023 privind controlul constituționalității Partidului Politic „Șor” a fost utilizată drept paravan pentru a limita dreptul de a fi ales pentru unii potențiali concurenți electorali, iar interdicția de a fi ales nu este în legătură cauzală cu constatările referitoare la neconstituționalitatea partidului „Șor”.

Deci, pentru ca o interdicție de genul celei discutate supra să poate supraviețui testul constituționalității, Parlamentul cel puțin urma să reglementeze criterii de individualizare a răspunderii electorale pentru persoanele afiliate partidului neconstituțional, sarcină cu succes eșuată de Parlament.