Ex-procurorul Andrei Pântea explică de ce a trimis dosarul lui Karamalak la Moscova

În februarie 2014, ZdG a fost prima instituție de presă care scria despre faptul că dosarele penale pe care Grigore Karamalak le avea în R. Moldova au fost trimise în adresa organelor de drept din Federația Rusă. Decizia a fost luată de Andrei Pântea, pe atunci prim-adjunct al procurorului general.

Ne-am întâlnit atunci cu Andrei Pântea, prim-adjunctul procurorului general în biroul acestuia de la Procuratura Generală. Acesta ne-a spus că dosarul (două dosare comasate) a fost trimis în luna august 2013 (25 iulie, din informaţiile ZdG), după solicitări repetate adresate de Procuratura Federaţiei Ruse. „Pentru că am auzit nişte discuţii din umbră, precum că s-ar fi făcut, nu ştiu cum, secrete, chestiuni, vreau să fie clar că nimeni nu a făcut secret din asta. S-a efectuat o procedură legală de transfer a unei urmăriri penale. Cauza a fost expediată nu în adresa unui SRL sau a unui ONG, ci în adresa Procuraturii Generale a Federaţiei Ruse, conform legii. Corespondenţa dintre instituţii durează din 2004 şi s-a refuzat de mai multe ori extrădarea cetăţeanului respectiv”, a precizat Pântea. El a amintit că, devenind procuror general interimar, a creat o nouă secţie, care a preluat „toate cauzele penale ce ţin de crima organizată, nu doar cauza respectivă”.

„Mă întreb: Trebuie să recurgem la nişte trucuri ilegale pentru a declara că noi combatem criminalitatea? Să inventăm nişte motive pentru refuzul extrădării? Trebuie să admitem expirarea termenului de prescripţie pentru ca ulterior să răspund de ce am admis asta? În 2016, acest termen avea să expire. Cred că a fost adoptată o decizie corectă. Să nu inventăm. De fapt, pe cetăţeanul respectiv tot noi l-am ridicat la rang de erou, între ghilimele vorbind”, ne-a spus Pântea. „Da, eu mi-am dat acordul, am semnat scrisoarea şi consider că am semnat-o legal”, a precizat acesta. Pântea ne-a mai spus că, până acum, Procuratura nu a primit din partea Procuraturii Rusiei un răspuns oficial cu privire la o decizie pe marginea dosarului pentru că „e un caz ce necesită o examinare îndelungată”. Întrebat dacă procurorul general a ştiut despre trimiterea dosarului în Rusia, Pântea a răspuns: „Cu dl Gurin suntem în relaţii de serviciu, lucrative, la nivelul corespunzător. Procuratura nu e un SRL. Fiecare are atribuţii clar stabilite. Sunt procuror şi trebuie să-mi conformez activitatea legislaţiei în vigoare, indiferent de statutul, prestaţia şi aşa mai departe. Trebuie să-i tratăm pe toţi cetăţenii în conformitate cu legislaţia în vigoare”, a conchis Pântea. Solicitat de ZdG, procurorul general nu a răspuns la apeluri.

După discuţiile cu Andrei Pântea, am vorbit şi cu Anatol Pârnău, şeful secţiei asistenţă juridică internaţională şi integrare europeană, un alt „artizan” al expedierii dosarului lui Karamalak la Moscova. „Am trimis dosarul acum, deoarece acum au venit procurorii cu propunerea, iar noi am examinat-o şi am decis că sunt temeiuri. Procurorul Vasile Godoroja a prezentat actele, noi am verificat. Cazul a fost examinat la fel ca şi alte cazuri de extrădare. Nu ştiu dacă dl Gurin a cunoscut. Conform atribuţiilor de serviciu, dl Pântea este responsabil de activitatea secţiei noastre. Cu el discutăm. Dl Pântea, dacă consideră necesar de a-i raporta procurorului general, îi raportează”, a subliniat procurorul. Liliana Nani, procuror responsabil de caz, ne-a spus că „autorităţile ruse au primit dosarul în cauză şi el se examinează. Statul e obligat, la luarea unei decizii definitive, să ne informeze, dar, până în prezent, nu avem nicio informaţie”, a precizat Nani.

Conform informaţiilor publice, „hoţul în lege” Grigore Karamalak, zis Bulgaru, originar din Taraclia, dat în căutare prin Interpol încă în 1998, avea deschise în R. Moldova două dosare penale pentru mai multe fapte comise în anii ´90. Într-un dosar, acesta era învinuit de banditism şi de organizare a unor tentative de omor la comandă, iar în altul, de mai multe episoade de şantaj. De fapt, oamenii legii care au avut tangenţe cu cele două dosare ale lui Karamalak, în care acesta avea statut de învinuit, spun că doar în primul erau dovezi concrete, cel de-al doilea, legat de şantaj, neavând prea multe probe plauzibile în el.

În 2004, presa a scris că pe numele lui Karamalak a fost deschis un dosar penal şi în Rusia, pe aceleaşi fapte pentru care acesta avea dosar în R. Moldova: banditism şi tentative de asasinat. Organele competente din Rusia au solicitat în repetate rânduri omologilor din R. Moldova remiterea dosarelor, pe motiv că infracţiunile au avut loc şi pe teritoriul Rusiei. Nu se ştie când, cert este că până în 2008, când Karamalak a obţinut cetăţenia Federaţiei Ruse, dosarul din Rusia pe numele „hoţului în lege” a fost clasat, din lipsa componentelor de infracţiune. Rămâneau doar dosarele din R. Moldova, care însă au fost suspendate în august 2007, din cauză că Rusia refuza extrădarea.

Procuratura Anticorupţie a anunţat marți despre reţinerea, în dimineaţa zilei, a fostului Prim-adjunct al Procurorului General, Andrei Pântea, în acţiunile căruia procurorii au constatat elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art.328 Cod penal – depăşirea atribuţiilor de serviciu.

Temei pentru reţinerea fostului Prim-adjunct al Procurorului General, Andrei Pântea au servit probele acumulate în acest caz, inclusiv, declarațiile mai multor martori potrivit cărora rezultă primirea indicațiilor privind transferul procedurii penale în privința lui Caramalac, precum și identificarea la domiciliul persoanei reținute, în rezultatul percheziției, a documentelor referitoare la cazul Caramalac. De asemenea, reținerea a fost argumentată prin necesitatea punerii sub învinuire a fostului Prim-adjunct al Procurorului General, Andrei Pântea, deoarece urmărirea penală a fost pornită in personam. Potrivit actului de acuzare, pe 6 și 7 martie 2013 Prim-adjunctul Procurorului General Andrei Pântea a dispus, neîntemeiat și nemotivat, reluarea urmăririi penale în cauzele nr. 2003037024 și nr.2002018064 în privința lui Caramalac Grigore cu retragerea cauzelor penale de la DGUP al MAI și, respectiv, Secția pentru cauze excepționale a Procuraturii Generale, cu transmiterea acestora pentru efectuarea urmăririi penale altei subdiviziuni a Procuraturii Generale. În cadrul cauzelor penale, care au fost conexate într-o singură procedură, din momentul reluării până la transferul în Federația Rusă, nu a fost efectuată nici o acțiune de urmărire penală, fapt ce denotă netemeinicia reluării urmăririi penale, care a fost făcută doar în scopul transferului cauzei. Mai mult, la 14.12.2010, însăși Prim-adjunctul Procurorului General Andrei Pântea a respins o cererea similară a avocatului, înaintată în interesele lui Caramalac Grigore, privind inițierea transferului urmăririi penale, precum și cauza penală a fost transferată în circumstanțele în care exista decizia din 29 martie 2011 a Curții Supreme de Justiție prin care a fost respins cererea avocatului, depusă în interesele lui Caramalac Grigore, privind obligarea Procuraturii Generale să inițieze procedura de declinare a competenței pentru efectuarea urmăririi penale în privința acestuia către Procuratura Generală a Federației Ruse. Ulterior, cauza penală, fiind transferată în Federația Rusă, a fost clasată de către autoritățile competente ale acestui stat.

În ordonanța privind clasarea cauzei „Caramalac” din 13 februarie 2015, emisă de ofițerul de urmărire penală al Departamentului principal de anchetă al Federației Ruse s-a constatat, că autoritățile competente ale Republicii Moldova au efectuat transferul urmăririi penale în privința lui Caramalac Grigore contrar art. 13 al Convenției de la Minsk din 22.01.1993 „Cu privire la asistența juridică și raporturile juridice în materie civilă, familială și penală” și anume, materialele cauzei penale nu au fost autentificate de o persoană oficială, nu s-a aplicat ștampila oficială a Procuraturii Generale și au fost cusute parțial, fapt ce denotă dubii asupra valabilității actelor examinate. Fostul procuror a fost reţinut preventiv pentru 72 de ore, fiind plasat în izolatorul CNA.