Dosarul privind abuzul de putere al ex-șefului SIS se întoarce la Curtea de Apel, pentru a o recunoaște drept parte vătămată pe soția unuia dintre profesorii turci expulzați. Detalii din decizia CSJ
Dosarul penal al fostului șef al Serviciului de Informații și Securitate (SIS) Vasile Botnari se va întoarce la Curtea de Apel Chișinău, într-un alt complet de judecători. Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a admis recursul declarat de Galina Tufekci, soția unui dintre profesorii turci expulzați, și a dispus rejudecarea cauzei. Galina Tufekci a solicitat să fie recunoscută în calitate de parte vătămată, după ce ofițerii SIS au intrat în casa sa, „i-au pus un pistol la tâmplă” și „l-au luat cu forța pe soţul ei, Mehmet Tufekci”.
Într-o decizie emisă marți, 19 noiembrie, de către un complet de judecată format din Stella Bleşceaga, președinta CSJ, și magistrații Ghenadie Eremciuc și Lilia Roic-Botezatu, recursurile depuse de Vasile Botnari și procurorul Vladislav Harti au fost respinse.
„Admite recursul declarat de Galina Tufekci în partea respingerii cererii sale de apel şi casează în această parte decizia Curții de Apel Chişinău din 16 februarie 2023 și dispune rejudecarea cauzei în această parte de către Curtea de Apel Chişinău, într-un alt complet de judecători.
În rest, menține decizia Curții de Apel Chișinău din 16 februarie 2023, inclusiv în ceea ce priveşte declararea nulității ordonanței adjunctului-interimar al Procuraturii mun. Chişinău, Victor Plugaru, din 16 ianuarie 2020 privind încetarea participării în calitate de parte vătămată a Galinei Tufekci”, se arată în decizia adoptată.
Botnari a fost învinuit în acest dosar de abuz de putere săvârşit de o persoană cu funcție de demnitate publică și a fost recunoscut vinovat, fiindu-i aplicată o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 1 760 de unități convenționale, ceea ce constituie suma de 88 000 de lei, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții publice pe un termen de 5 ani.
CSJ: „Soluția instanței de apel privind respingerea apelului este una contradictorie”
În argumentarea sa, CSJ a subliniat că, în cazul încălcărilor deosebit de grave a drepturilor omului, dreptul părții vătămate nu se limitează la obținerea despăgubirilor, ci impune și obligația statului de a investiga eficient asemenea incidente, cu implicarea victimei. Mai mult, partea vătămată are dreptul să conteste nu doar eficiența investigației, ci şi severitatea pedepsei.
„Prin urmare, argumentul cu privire la retragerea abuzivă a calităţii de parte vătămată urma a fi examinat de către instanţa de apel primul, iar cel cu privire la severitatea pedepsei – ultimul. Dacă această consecutivitate ar fi fost respectată, apelul nu putea fi respins ca inadmisibil, deoarece, la momentul soluţionării chestiunii cu privire la severitatea pedepsei, ordonanța procurorului privind retragerea calității de parte vătămată ar fi fost deja anulată, iar Galina Tufekci ar fi avut deja calitatea de parte vătămată.
Soluția instanței de apel privind respingerea apelului este una contradictorie. Pe de o parte, ea susține că prin retragerea ilegală a calității de parte vătămată, lui Galina Tufekci i-a fost încălcat accesul la justiție. În același timp, ei nu i se permite să exercite acest drept în raport cu condamnatul, care susține că este unicul vinovat de încălcarea drepturilor lui Mihmet Tufekci”, a concluzionat Curtea Supremă de Justiție despre decizia emis la Curtea de Apel de către Oxana Robu, Igor Mânăscurtă, Ghenadie Morozan.
Cronologia dosarelor penale după expulzarea ileagă a profesorilor turci
La 6 septembrie 2018, şapte cetățeni turci au fost reținuți și duşi în Turcia de către SIS, asistat de Ministerul Afacerilor Interne. La 9 octombrie 2018, Procuratura Generală a fost sesizată cu privire la pretinsele acțiuni ilegale ale SIS în cadrul operațiunii de scoatere din țară a cetățenilor turci. Sesizarea a venit din partea mai multor entități, printre care Amnesty International Moldova, Avocatul Poporului și un grup de angajați ai Liceului Teoretic. Prin ordonanța din 5 noiembrie 2018, procurorul Procuraturii Generale Oleg Afanasii a refuzat pornirea urmăririi penale și a dispus clasarea procesului penal, deoarece faptele invocate nu întruneau elementele infracțiunii. Procurorul a constatat că acțiunile autorităților „au fost în corespundere cu legislația în vigoare” . La 2 august 2019, procurorul general interimar, Dumitru Robu a anulat ordonanţa din 5 noiembrie 2018, deoarece investigația efectuată de procurorul Oleg Afanasii nu a fost „eficientă”.
„La 15 aprilie 2019, la Procuratura UTA Găgăuzia a fost înregistrată plângerea Galinei Tufekci. Plângerea a fost depusă în numele lui Galina Tufekci şi al copiilor săi. Aceasta a menționat în plângere că, în dimineața zilei de 6 septembrie 2018, în casa sa au intrat forțat persoane necunoscute care au prezentat legitimaţii SIS. Ei nu au prezentat niciun document care să le permită să intre în casă, i-au pus un pistol la tâmplă, au luat telefoanele sale și al soțului său, l-au luat cu forța pe soţul ei, Mehmet Tufekci, într-un microbuz de culoare albă și au plecat. După aceasta ea nu și-a mai văzut soțul”, mai notează CSJ.
La 3 mai 2019, adjunctul procurorului UTA Găgăuzia Natalia Bolgar a refuzat pornirea urmăririi penale. La 22 mai 2019, de către Vasile Stoinov, procurorul UTA Găgăuzia, a fost respinsă plângerea Galinei Tufekci depusă împotriva ordonanței din 03 mai 2019.
La 3 iulie 2019, Judecătoria Comrat, sediul Central, a admis plângerea Galinei Tufekci, a anulat ordonanțele din 3 și 22 mai 2019 și a obligat procurorul să înlăture încălcările constatate în hotărârea CtEDO și să efectueze o anchetă eficientă. Prin ordonanţa din 6 septembrie 2019, adjunctul Procurorului UTA Găgăuzia Natalia Bolgar a dispus începerea urmăririi penale în temeiul art. 179 alin. (2) Cod penal (violare de domiciliu). La 24 septembrie 2019, procurorul Natalia Bolgar i-a acordat calitatea de parte vătămată Galinei Tufekci. La 27 septembrie 2019, adjunctul procurorului general, Eduard Bulat, a retras cauza penală de la Procuratura UTA Găgăuzia și a transmit-o la Procuratura municipiului Chişinău pentru exercitarea în continuare a urmăririi penale.
În august 2019, Procuratura municipiului Chişinău a fost sesizată cu privire la pretinsele acțiuni ilegale ale colaboratorilor Biroului Migrație și Azil (BMA) și SIS în cadrul operațiunii de expulzare a șapte cetățeni turci. Sesizarea a fost făcută de Serviciul protecție internă și anticorupție (SPIA) al MAI. La 2 august 2019, procurorul Procuraturii municipiului Chişinău, Victor Plugaru, a dispus începerea urmăririi penale în temeiul art. 328 alin. (1) Cod penal – excesul de putere sau depășirea atribuțiilor de serviciu. Prin ordonanța procurorului Victor Plugaru, la 24 septembrie 2020, Galina Tufekci a fost recunoscută în calitate de parte vătămată şi audiată în această cauză. În această cauză penală au fost puși sub învinuire Olga Poalelungi (şefa Biroului de migrație și azil), Alexandru Baltaga (Director adjunct al SIS) și Alexandru Balan (Director adjunct al SIS) conform art. 328 Cod penal (excesul de putere sau depășirea atribuțiilor de serviciu).
La 3 octombrie 2019, Victor Plugaru a conexat cauza pornită în regiunea găgăuză cu cea din Chișinău. El a invocat faptul că presupusele fapte infracționale au fost comise în privința aceloraşi persoane de către angajații Biroului de migrație și azil, MAI și SIS.
Procurorul Procuraturii municipiului Chişinău, Victor Plugaru, a început în ianuarie 2020 urmărirea penală împotriva lui Vasile Botnari, învinuit de abuzul de putere. Prin ordonanța aceluiaşi procuror, din 15 ianuarie 2020, a fost dispusă conexarea cauzei la celelalte două.
La 15 ianuarie 2020, procurorul Victor Plugaru a dispus clasarea procesului penal pe marginea sesizării privind comiterea de către angajații SIS la 6 septembrie 2018 a acțiunilor de violare a domiciliului familiei Tufekci, precum și comiterea altor acțiuni ilegale în privința lui Mehmet Tufekci. Potrivit ordonanței, angajații SIS care au venit la domiciliul lui Galina Tufekci au declarat că ei nu au intrat în curte, iar Mehmet Tufekci benevol a venit la ei și împreună au plecat spre Chișinău. La 16 ianuarie 2020, același procuror a dispus încetarea participării Galinei Tufekci în calitate de parte vătămată, invocând ordonanţa din 15 ianuarie 2020 și faptul că Ministerul Finanțelor a plătit integral despăgubirea acordată de CtEDO Galina Tufekci susține că ordonanțele din 15 şi 16 ianuarie 2020 nu i-au fost aduse la cunoștință în termenul prevăzut de lege.
Tot la 15 ianuarie 2020, procurorul Victor Plugaru a emis o ordonanță prin care Vasile Botnari a fost pus sub învinuire.
La 21 ianuarie 2020, prin două ordonanțe distincte, procurorul Victor Plugaru a scos-o de sub urmărire penală pe Olga Poalelungi (deoarece actele emise de Biroul de Migrație și Azil nu erau ilegale, iar Biroul nu a fost implicat în scoaterea din țară a cetățenilor turci), Alexandru Baltaga și Alexandru Balan (deoarece acțiunea de scoatere a cetățenilor turci din țară era gestionată personal de Vasile Botnari), pe motiv că în acțiunile acestora lipsesc elementele infracțiunii prevăzute de art. 328 Cod penal.
La 4 februarie 2020, cauza lui Botnari a fost transmisă în instanţă de judecată pentru examinare.
Secretizarea și desecretizarea materialelor cauzei penale
La 9 octombrie 2018, în ziua sesizării Procuraturii Generale cu privire la infracțiuni, procurorul Procuraturii Generale Oleg Afanasii a secretizat toate informațiile din acest proces penal, deoarece „atât comunicarea între instituții, cât şi motivele care au stat la baza realizări întregului proces, conțin informații atribuite la secret de stat„. Din acest motiv, toate materialele cauzelor penale conexate au fost secretizate. Din acest motiv, cauza a fost examinată în prima instanță în şedinţă închisă.
La 7 aprilie 2022, procurorul general interimar Dumitru Robu a anulat ordonanţa din 9 octombrie 2018 şi a desecretizat actele emise de procuror în cadrul primului proces penal deschis și a cauzei penale în care au fost conexate dosarele. Dumitru Robu a notat în ordonanța sa că nu se atribuie la secret de stat și nu pot fi secretizate informaţiile privind faptele de încălcare a drepturilor şi libertăţilor omului şi ale cetățeanului. Dumitru Robu de asemenea a făcut referire la hotărârea CtEDO din 11 iunie 2019 şi la recomandările Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei făcute în cadrul monitorizării executării hotărârii CtEDO.
Vasile Botnari a fost învinuit că, în calitate de director al SIS, începând cu 5 septembrie 2018, a abuzat de funcția sa pentru a dispune ilegal îndepărtarea din țară a cinci cetățeni turci. Acesta a acționat contrar procedurilor legale, fără solicitarea prealabilă din partea Biroului de Migrație și Azil și fără acorduri formale între instituții. Tot la 5 septembrie 2018, el a semnat un contract de transport aerian internaţional cu compania „Air Moldova” pentru ruta Chişinău-Istanbul-Chişinău și a aprobat plata serviciilor, încălcând reglementările privind achizițiile publice.
În urma acțiunilor sale, cetățenii turci au fost escortați cu forţa până la Aeroportul Internațional Chişinău şi îndepărtaţi ilegal din Republica Moldova cu avionul charter. Costul zborului charter a fost de 348 432 de lei și a fost plătit de SIS.
CtEDO a condamnat Moldova pentru încălcarea drepturilor acestor persoane, obligând statul să plătească despăgubiri de 125 000 de euro, ceea ce reprezintă 2 399 400 de lei. Astfel, au fost aduse prejudicii în valoare totală de 2 747 862 de lei. Faptele lui Vasile Botnari au fost calificate conform art. 327 alin. (2) lit. b) Cod penal – abuzul de serviciu, folosirea intenționată de către o persoană publică a situaţiei de serviciu, dacă aceasta a cauzat daune în proporţii considerabile drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor juridice, săvârşită de o persoană cu funcţie de demnitate publică.
Botanari și-a recunoscut vina integral, susținând că el a coordonat operațiunea de îndepărtare a cetățenilor turci din R. Moldova. Procurorul Victor Plugaru a solicitat condamnarea lui Vasile Botnari la trei ani de închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice și de demnitate publică pe un termen de cinci ani.
La 13 iulie 2020, Ministerul Finanțelor a înștiințat instanţa de judecată că prejudiciul material cauzat bugetului de stat în mărime de 2 399 400 de lei (despăgubirea plătită în baza hotărârii CtEDO) a fost achitat de către Natalia Botnari, soția inculpatului. SIS de asemenea a informat instanţa de judecată că Natalia Botnari a compensat la 14 iulie 2020 și prejudiciul material în mărime de 348 432 de lei (costul zborului charter).
Fiind audiat la 13 iulie 2020 în calitate de inculpat, Vasile Botnari a declarat că, la 5 septembrie 2018, în calitate de director al SIS, el a coordonat îndepărtarea de pe teritoriul Republicii Moldova a şapte cetăţeni de origine turcă, bănuiți de apartenenţă la o organizație teroristă.
„Aceste persoane fuseseră declarate indezirabile de către autoritățile moldovene. Acţiunea a avut loc în cadrul unei măsuri de securitate, în contextul în care BMA le-a interzis accesul acestora pe teritoriul Republicii Moldova. În vederea realizării acţiunii de îndepărtare a celor şapte persoane de origine turcă, autoritățile moldoveneşti au întâmpinat dificultăți suplimentare, având în vedere comportamentul agresiv al acestora. Persoanele respective nu au exprimat intenția de a se deplasa într-un alt stat. Pentru a asigura respectarea măsurii luate și a facilita transportul acestora, SIS a plătit un zbor charter spre Turcia, care să-i transporte în țara de origine. În ultimul cuvânt oferit inculpatului, Vasile Botnari a declarat că „a activat la limita legii””, a notat instanța.
Prin sentinţa Judecătoriei Chişinău, sediul Buiucani, din 15 iulie 2020, Vasile Botnari a fost găsit vinovat abuz de putere și condamnat la amendă în mărime de 1 760 de unități convenționale, ceea ce reprezintă 88 000 de lei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de cinci ani. Acuzatorul de stat nu a contestat sentința.
Ce a solicitat Galina Tufekci instanței de apel
Galina Tufekci a solicitat casarea sentinței și trimiterea cauzei la rejudecare în prima instanță, precum și anularea ordonanței din 16 ianuarie 2020 prin care a fost dispusă încetarea participării sale în calitate de parte vătămată. Potrivit apelantei, soţul ei, Mehmet Tufekci, a fost arestat și transferat forțat în Turcia pe 6 septembrie 2018, într-o operațiune comună a serviciilor secrete din Moldova și Turcia.
„El nu a fost notificat oficial despre vreo hotărâre privind cererea de azil sau o eventuală extrădare. Ulterior, soțul apelantei a fost torturat și condamnat ilegal în Turcia. În 2019, CtEDO a condamnat Moldova pentru acest incident, stabilind că autoritățile moldoveneşti au acționat în mod ilegal. Procurorul, cu rea-credință, i-a retras calitatea de parte vătămată, fără măcar a o informa. Procesul de justiție a fost unul opac şi instanțele nu au respectat procedurile legale, inclusiv prin secretizarea dosarului şi lipsa unei anchete adecvate privind cei care au dat ordinele pentru aceste acțiuni ilegale. Ea mai menționează că, deși procurorul era obligat să acționeze inclusiv în apărarea intereselor sale, procurorul a acționat de fapt contrar intereselor ei, lipsind-o arbitrar de calitatea de parte vătămată, și nici măcar nu a contestat cu apel sentința. De asemenea, pedeapsa penală aplicată este prea blândă în comparație cu gravitatea încălcărilor comise și nu restabileşte justiția socială”, a argumentat Galina Tufekci.
În instanța de apel, procurorul a pledat pentru inadmisibilitatea apelului Nataliei Botnari, care a cerut achitarea soțului ei, şi admiterea apelului Galinei Tufekci conform solicitărilor înaintate de aceasta.
