Dosarul „furtul miliardului”: administratorii a trei companii figurante în raportul Kroll, trimiși în judecată
Trei beneficiari „din acte” ai unor companii figurante în raportul Kroll urmează să apară în fața judecătorilor. Este vorba despre Andrei Nirauța, conducătorul „Caritas Group”, Ala Guțu, administratoare a companiei „Provolirom SRL” și Tatiana Dolghina – cea care a administrat „Dracard SRL”, toate trei companii fiind vizate în dosarul fraudei bancare pentru că ar fi adus un prejudiciu de peste 550 de milioane de dolari Băncii de Economii, Băncii Sociale și Unibank.
Informația despre expedierea dosarului în instanță a fost comunicată Ziarului de Gardă de către reprezentanții Procuraturii Generale (PG) după ce aceștia au fost solicitați să ofere detalii despre reținerea din iulie 2020 a celor trei administratori, informații ce nu au fost făcute publice de către procurori.
„Recent, urmărirea penală în privința celor trei administratori de companii a fost finalizată, dosarul fiind expediat pentru examinare în instanța de judecată, sub acuzația de complicitate la spălarea banilor”, este menționat în răspunsul PG.
Despre reținerea celor trei administratori, ZdG a aflat în cadrul ședințelor de judecată în cadrul procesului de revizuire a dosarului în care Veaceslav Platon a fost condamnat anterior, la 18 ani de închisoare pentru că ar fi obținut, prin scheme ilegale, aproximativ 1 miliard de lei de la BEM, în urma unor credite acordate pentru firme conduse de persoane interpuse.
Întrebați de ce nu au anunțat despre reținerea celor trei administratori, reprezentanții PS au subliniat că „materialele urmăririi penale nu pot fi date publicității decât cu autorizația persoanei care efectuează urmărirea penală și numai în măsura în care ea consideră că aceasta este posibil, cu respectarea prezumției nevinovăției, și ca să nu fie afectate interesele altor persoane și alte desfășurării urmăririi penale …”.
Totodată, Procuratura precizează că pe lângă cei trei administratori, în cadrul dosarului denumit generic „furtul miliardului”, procurorii au mai reținut în iulie 2020 și alte două persoane care continuă să fie cercetate penal, în libertate, având interdicția de a părăsi țara.
Potrivit informațiilor disponibile pe portalul instanțelor de judecată, în dosarul celor trei administratori, învinuiți de complicitate la spălarea banilor, a fost programată deja și o primă ședință de judecată, care va avea loc la 13 ianuarie.
Anterior, Ziarul de Gardă a relatat mărturiile celor trei administratori depuse în cadrul procesului de revizuire a dosarului de condamnare a lui Veaceslav Platon. Aceștia au declarat în fața judecătorilor că nu cunoșteau nimic despre schema în care erau implicați și că erau remunerați lunar cu 100 de dolari, pentru a-și pune semnătura pe mai multe acte. Pe rând, reprezentanții companiilor „Caritas Group”, „Provolirom” și „Dracard” au declarat în instanță că „nu știu pe ce semnam”, „nu știu câte contracte am semnat” sau „nu știu despre ce sume era vorba”.
Unul dintre administratorii vizați în dosar, Andrei Nirauța, a relatat în instanță că a ajuns să își pună semnătura pe mai multe acte, despre care nu avea cunoștință, și care, de fapt, erau contracte de credit, atunci când l-a cunoscut pe un oarecare Alexandru Boiarschi. Totul s-a întâmplat în 2014, perioadă în care Nirauța declară că era consumator activ de droguri, unul dintre motivele din care nu-și amintește toate aspectele. Toată munca consta în a fi „mereu disponibil la telefon” și a semna niște documente, povestește Andrei Nirauța, precizând că Alexandru Boiarschi este cel care i-a propus acest job. Pentru servicii, era remunerat lunar cu 100 de dolari cash.
După aceeași schemă ar fi activat și administratoarea unei alte companii care figurează în raportul Kroll. Este vorba de Ala Guțu, pe atunci Ala Lala, fondatoare a companiei „Provolirom SRL”, care la fel a beneficiat de împrumuturi de milioane de la Banca de Economii.
Cea de-a treia administratoare învinuită de complicitate la spălare de bani, Tatiana Dolghina, a declarat la rândul său că afacerea era simplă – era remunerată cu 100 de dolari pentru a-și pune semnătura pe niște acte: „Semnam documente, dar nu le vedeam conținutul. Știam că era vorba de credite, dar îmi dădeau asigurări că aceste credite sunt returnate”.
În baza informațiilor din raportul Kroll, dar și a celor prezentate de Banca Națională a Moldovei, mai multe companii cunoscute ca fiind din cadrul „grupului Șor”, printre care și „Caritas Group”, „Provolirom” și „Dracard”, au extras, în 2014, din cele trei bănci implicate în „furtul miliardului” circa 15 miliarde de lei.
