Dosarele penale ale candidatului la funcția de președinte, susținut de PSRM, Alexandr Stoianoglo: la ce etapă se află și câte au fost clasate
Candidatul Partidului Socialiștilor din R. Moldova (PSRM) la alegerile prezidențiale, fostul procuror general Alexandr Stoianoglo, a fost vizat în șase cauze penale după ce și-a încheiat prematur mandatul. ZdG a solicitat informații Procuraturii Anticorupție (PA) despre dosarele penale în care a fost sau încă mai este anchetat acesta în virtutea funcției pe care a deținut-o, dar și date pentru a vedea relația acestuia în perioada noiembrie 2019 – octombrie 2021 cu formațiunea politică care l-a desemnat acum.
Astfel, conform răspunsului oferit de PA, instituția a expediat în instanța de judecată 3 cauze penale.
Marți, 9 iulie, Curtea de Apel Chișinău a luat o decizie care a deblocat dosarul privind coruperea pasivă. Este vorba despre cauza penală în care Alexandr Stoianoglo este învinuit de corupere pasivă pentru primirea de avantaje ilegale, abuz de serviciu în interesul unei organizații criminale, fals în declarații și, alături de procurorii suspendați din cadrul Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), Elena Ceruța și Dumitru Raileanu – de eliberarea din detenție a controversatului om de afaceri Veaceslav Platon și renunțarea ilegală la acuzare. Astfel, după aproape doi ani de la finalizarea urmăririi penale, urmează să aibă loc primele ședințe de judecată.
O altă cauză care se află pe masa magistraților este cea în care fostul procuror general, „acționând în participație cu alte persoane, urmărind scopul încălcării inviolabilității vieții private a altor persoane şi divulgării datelor urmăririi penale, prin folosirea situației de serviciu, cu aportul altei persoane”, ar fi intrat în posesia unor corespondențe private ale fostului procuror-şef al Procuraturii Anticorupţie, Viorel Morari, informații ocrotite de lege şi care constituiau date ale urmăririi penale.
Doar în unul dintre dosarele expediate de PA a fost pronunțată o decizie de către prima instanță, în februarie 2024. Mai exact, în cauza penală în care Alexandr Stoianoglo a fost învinuit că și-a depășit atribuțiile de serviciu la eliberarea din funcție a procurorului Nicolae Chitoroagă, fapt ce ar fi prejudiciat bugetul Procuraturii Generale cu 160 de mii de lei, acesta a fost achitat, împreună cu o fostă subalternă. Unul dintre cei trei judecători care au examinat cauza a formulat o opinie separată, indicând că acțiunile imputate ar fi trebuit să fie verificate sub prisma art. 329 din Codul penal – neglijență în serviciu. PA a contestat la Curtea de Apel Chișinău decizia, prima ședință fiind programată pentru sfârșitul lunii octombrie.
La faza de urmărire penală se află două cauze penale, una – privind îmbogățirea ilicită și alta – privind depășirea atribuțiilor de serviciu. Stoianoglo a fost învinuit de îmbogățire ilicită în aprilie 2023. Despre cel de-al doilea dosar pentru depășirea atribuțiilor de serviciu acuzatorii de stat nu au oferit mai multe informații.
Procuratura a comunicat că o cauză penală a fost clasată – cea în privința acțiunilor pretins ilegale ale fostului procurorului general Alexandr Stoianoglo, manifestate prin investigarea defectuoasă a urmăririi penale în cauza numită generic „expulzarea profesorilor turci”.
Stoianoglo s-a declarat nevinovat pe toate capetele de acuzare.
Deputații și liderii socialiști, în afara lupei Procuraturii Generale în perioada mandatului lui Stoianoglo
Întrebați de ZdG dacă în perioada mandatului procurorului general Alexandr Stoianoglo au fost inițiate sau clasate cauze penale în privința deputaților și liderilor PSRM, reprezentanții PA au răspuns că nu.
În același interval de timp, 9 deputați au fost cercetați penal, dintre care 2 au fost trimiși pe banca acuzaților – în privința unuia cauza a fost clasată, iar în privința celorlalți 6 au fost continuate investigațiile. Este vorba despre 4 deputați ai Partidului Democrat din Moldova (PDM) și 5 deputați ai ex-partidului „Șor”, declarat neconstituțional, din blocul „ACUM” nefiind niciun deputat vizat în cauze penale, se menționează în răspunsul expediat de PA.
La câteva luni după suspendarea din funcția a lui Stoianoglo, în luna mai 2022, a fost reluată urmărirea penală în dosarul „kuliok”, după ce Curtea de Apel Chișinău a casat integral hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, privind menținerea ordonanței de neîncepere a urmăririi penale împotriva fostului președinte al R. Moldova emisă anterior.
- Dosarul are la bază o secvență video de la întâlnirea dintre Igor Dodon, Vladimir Plahotniuc și Serghei Iaralov din iunie 2019, în care se observă cum liderul PDM îi dă lui Dodon o pungă neagră în care se presupune că ar fi fost bani. În acea înregistrare, Igor Dodon îi spune lui Plahotniuc să nu „umble cu culioacele” și să-i transmită punga lui Cornel (se presupune că e vorba despre Corneliu Furculiță, n.r.), pentru că acesta urma să achite anumite salarii. Plahotniuc i-a zis atunci lui Iaralov să-i „dea banii lui Costea” (se presupune că e vorba despre Constantin Botnari, n.r.) ca „să-i transmită lui Cornel”.
Tot în anul 2020, comentând celebrele imagini cu acel pachet pe care Dodon îl primește de la Plahotniuc, Alexandr Stoianoglo, pe atunci procuror general, a spus că o decizie procesuală a fost luată: „Cazul nu va fi investigat și dacă cineva nu este de acord, nu are decât să dea în judecată Procuratura”. La un an distanță, mai exact la începutul lunii septembrie 2021, în cadrul emisiunii „Constelațiile Moldovei cu Artur Efremov”, Stoianoglo a spus că nu există dovezi suficiente pentru a trage pe cineva la răspundere în dosarul „kuliok”, însă este convins că în acea pungă erau bani: „Eu sunt convins că acolo erau bani, dar una-i ce gândesc și alta ce dovezi avem. Sunt două lucruri diferite. Noi trebuie să aducem acuzații oamenilor reieșind din dovezile pe care le avem pe acest caz, dar noi cu aceasta avem probleme foarte serioase”.
Igor Dodon mai este vizat în alte două dosare penale, comasate și examinate în prima instanță la Judecătoria Chișinău. El este învinuit de săvârșirea infracțiunii de „depășire a atribuțiilor de serviciu de către o persoană cu funcție de demnitate publică, în interesul unui grup criminal organizat”, în dosarul numit generic „Energocom”, dar și de folosirea și deținerea unui document oficial fals. Dodon a fost pus sub învinuire în luna iunie 2022.
Atunci când a fost suspendat din funcție de drept, odată cu începerea urmării penale în privința sa, Alexandr Stoianoglo a fost acuzat de abuz în serviciu, depășirea atribuțiilor de serviciu, corupere pasivă, darea declarațiilor mincinoase și favorizarea unui grup criminal organizat.
ZdG a relatat anterior că hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) din august 2022, prin care procurorul Victor Furtuna a fost desemnat să investigheze unele pretinse acțiuni ilegale ale lui Stoianoglo, ar putea fi anulată. Hotărârea CSP a stat la baza pornirii urmăririi penale în cauza de îmbogățire ilicită.
Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a admis în data de 13 martie recursul declarat de Stoianoglo și a anulat încheierea din 24 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Stoianoglo împotriva CSP, cu privire la anularea hotărârii Consiliului din 5 august 2022. Decizia a fost luată de un complet de judecată format din președinta interimară a CSJ de atunci, Stela Procopciuc și judecătoarele Oxana Parfeni și Mariana Ursachi. Cererea lui Stoianoglo privind anularea deciziei CSP urmează să fie examinată în continuare de magistrații CSJ, fiind transmisă pentru repartizare aleatorie.
Codul electoral prevede că „nu pot fi alese persoanele care sunt condamnate la închisoare prin hotărâre judecătorească definitivă, precum și persoanele care au antecedente penale nestinse pentru infracțiuni săvârșite cu intenție.”
