Dosarele judecătorilor din „Laundromat”. Unii au cerut recuzarea judecătorilor, alții cer despăgubiri de la stat

Cel puțin trei judecători cercetați penal pentru pronunțarea cu bună știință a unei hotărâri contrare legii, acțiuni care au avut loc în cazul așa-numitului dosar „Laundromat”, repuși în funcții în octombrie 2020, au acționat în judecată statul și cer despăgubiri, dar și salariul restant pentru perioada în care au fost suspendați din funcție. 

Între timp, după aproape patru ani de examinare în instanță, în majoritatea dosarelor în care foști și actuali magistrați sunt judecați pentru pronunțarea cu bună știință a unei hotărâri contrare legii, avocații lor au depus, la unison, cereri de recuzare a completelor care examinează cauzele penale. 

În octombrie 2020, cinci judecători vizați în dosarul „Laundromat” au revenit, oficial, în funcții, membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) acceptând cererile acestora de repunere în funcțiile pe care le-au deținut până în septembrie 2016, când au fost reținuți și suspendați. Astfel, judecătorul Serghei Lebediuc, care anterior activa la Judecătoria Militară, Serghei Popovici, judecător la Judecătoria Comrat, Iurie Hârbu, magistrat la Judecătoria Orhei, Serghei Gubenco, de la Curtea de Apel Comrat și Garri Bivol, de la Judecătoria Chișinău, toți vizați în „Spălătoria rusească”, îmbracă, din nou, roba de magistrat, după o pauză de patru ani. Revenirea lor în funcții a fost posibilă pentru că, în septembrie 2020, procurorii anticorupție au emis ordonanțe prin care s-a dispus scoaterea lor de sub urmărire penală pentru învinuirea de complicitate la spălarea de bani, pe motiv că fapta nu a întrunit elementele infracțiunii.

Trei judecători și-au aflat sentințele

Cei cinci judecători, împreună cu alți foști magistrați, plecați între timp din sistem, sunt judecați și în alte dosare penale, deschise tot în septembrie 2016 și care se află de aproape patru ani pe rolul Judecătoriei Chișinău. În acele dosare ei sunt învinuiți de pronunțarea cu bună știință a unei hotărâri contrare legii, tot în dosarul „Laundromat”.

Trei dintre judecătorii vizați în aceste dosare și-au aflat deja sentințele. Fostul magistrat de la Judecătoria Râșcani din municipiul Chișinău, Igor Vornicescu, este primul inculpat care și-a primit sentința, în februarie curent. Acesta a fost recunoscut vinovat de pronunţarea cu bună ştiinţă a unei încheieri contrare legii, însă a fost liberat de răspundere penală în legătură cu survenirea prescripţiei de tragere la răspundere penală. Tot în acele zile, și judecătorul Serghei Lebediuc a fost condamnat, dar liberat de răspundere penală, pentru că a intervenit termenul de prescripție. 

La scurt timp, pe 2 martie curent, fostul magistrat Ghenadie Bîrnaz a devenit primul judecător achitat. În rezultatul analizei probelor, instanța a ajuns la concluzia că fapta lui Bîrnaz nu întrunește elementele infracțiunii prevăzute de art. 307: „pronunțarea unei sentințe, decizii, încheieri sau hotărâri contrare legii”. 

Opt cereri de recuzare – toate depuse în aceeași perioadă

Între timp, în instanță se află în examinare alte 11 dosare în care sunt vizați foști sau actuali judecători, judecați, la fel, pentru pronunțarea cu bună știință a unei hotărâri ilegale. În lunile aprilie, mai și iunie, în opt dintre cele 11 dosare avocații au depus cereri de recuzare a completelor care le examinau de aproape patru ani. 

La 9 aprilie, a depus cerere de recuzare avocatul fostului judecător, Ștefan Niță. Cererea sa a fost respinsă pe 12 aprilie, dar pe 18 iunie a fost depusă o altă cerere de recuzare. În dosarul judecătorului Serghei Gubenco – cererea de recuzare a fost depusă la 19 mai, ea fiind respinsă pe 21 mai. Următoarea ședință în dosar este programată la începutul lunii iulie. În dosarul lui Iurie Hîrbu, cererea de recuzare a fost depusă în ședința din 21 mai, ea fiind examinată și respinsă la ședința din 27 mai. Următoarea ședință pe dosar a fost programată pentru luna octombrie. 

La 25 mai, și avocatul lui Gheorghe Gorun a depus cerere de recuzare a completului. Pe 27 mai, cererea de recuzare a fost respinsă, următoarea ședință în această cauză penală fiind programată pentru luna octombrie curent. În aceleași zile a fost depusă cererea de recuzare a completului și în dosarul fostului judecător Gheorghe Marchitan. Tot pe 27 mai, și cererea acestuia a fost respinsă. 

La 3 iunie, a depus cerere de recuzare și avocatul judecătorului Serghei Popovici. La 7 iunie, și cererea acestuia a fost respinsă. La 10 iunie, a fost respinsă și cererea de recuzare depusă de avocații judecătorului Garri Bivol. Următoarea ședință din acest dosar este programată pentru 25 iunie. La 11 iunie, a fost respinsă și cererea de recuzare depusă de avocatul ex-judecătoarei Liliana Andriaș. 

Motivul cererilor de recuzare: „Dvs. ce decizie ați lua, dacă ați condamnat anterior doi judecători în dosare identice?”

Vadim Marchitan, avocatul lui Gheorghe Marchitan, unul dintre cei opt magistrați care au solicitat recuzarea completului de judecată, a evitat să precizeze dacă acțiunile de recuzare a judecătorilor au fost coordonate între toți avocații celor opt foști și actuali magistrați inculpați. 

Marchitan susține însă că, în cazul dosarului în care este avocat, recuzarea a fost făcută pentru că „un judecător din completul de judecată s-a expus anterior, adică a emis două sentințe de condamnare în dosare identice”.

„Dacă dvs. veți fi acel judecător, ce decizie o să luați în acest caz? Evident că acesta este motivul, pentru că eu deja știu ce decizie o să ia acel judecător. Dvs. ce decizie ați lua, dacă ați condamnat anterior doi judecători în dosare identice? S-a depus cerere de recuzare pentru că judecătorul are o opinie preconcepută. Chiar să-și schimbe opinia, ea nu o poate schimba, pentru că ea condamnând doi judecători și achitându-i pe ceilalți, vorbind ipotetic, pentru ea ar putea apărea întrebarea la Consiliul Superior al Magistraturii, de ce pe unii îi condamni, iar pe alții îi achiți. Problema constă în faptul că nu există o jurisprudență bine stabilită pe articolul 307 Cod Penal, unificată”, susține avocatul Marchitan. 

Judecătoarea vizată în cererea de recuzare este Livia Mitrofan, cea care a făcut parte din completele care i-a condamnat anterior pe Igor Vornicescu și Serghei Lebediuc, ei fiind însă liberați de răspundere penală pentru expirarea termenului de prescripție. Cererile celorlalți avocați au la bază solicitări similare, a confirmat procurora Irina Gheorghiștean, cea care reprezintă acuzarea de stat în mai multe dintre aceste dosare. Aceasta susține însă că legislația prevede recuzarea judecătorilor doar când aceștia s-au expus pe același dosar, nu în spețe similare. „Fiecare speță diferă”, punctează procurora.  

Avocatul Vadim Marchitan susține că, de fapt, toți judecătorii inculpați în aceste dosare nu ar avea legătură cu „Laundromatul”, pentru că în R. Moldova, de fapt, nu a avut loc un proces de spălare a banilor, așa cum invocă procurorii și politicienii. 

Trei foști și actuali judecători au acționat statul în judecată

În timp ce dosarele lor din instanța de judecată nu au o finalitate, ZdG a constatat că cel puțin trei dintre magistrații judecați au acționat în judecată statul, prin intermediul Ministerului Justiției (MJ). Astfel, Iurie Hârbu, judecătorul revenit în funcție în luna octombrie 2020, a acționat în judecată MJ și cere încasarea salariului și a altor plăți salariale. Prima ședință este programată în luna octombrie curent. 

Și fostul judecător Gheorghe Gorun a depus cerere de chemare în judecată împotriva MJ, cerând „constatarea încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executare în termen rezonabil al hotărârii judecătorești și repararea prejudiciului cauzat”.

În decembrie 2020, și ex-judecătoarea Liliana Andriaș a acționat în judecată MJ, cerând „încasarea prejudiciului moral”. Nici unul dintre aceste litigii nu are încă o decizie emisă de prima instanță.