Dosare politice fără vinovați?
În ultimul an, Procuratura Generală a luat decizii în 19 dosare penale despre care a anunțat că ar fi fost instrumentate politic în perioada guvernării controlate de oligarhul Vladimir Plahotniuc. Procurorii au renunțat la învinuirile aduse anterior în privința unor învinuiți sau inculpați, deși unele dintre aceste dosare deja aveau sentințe de condamnare în mai multe instanțe. Alte 19 dosare prezumate a fi politice sunt în examinare.
Deși grupul de control și monitorizare format prin ordinul procurorului general a constatat că, anterior, colegi de-ai lor, dar și mai mulți judecători au luat decizii influențate politic sau în baza unor probe ilegale, astăzi NU există procurori sau judecători trași la răspundere penală sau reținuți pentru faptul că ar fi instrumentat acele dosare.
Procuratura Generală, printr-un răspuns oficial remis în adresa ZdG, a informat că Inspecția Procurorilor a inițiat 47 de proceduri disciplinare în privința a 48 de procurori, iar „acțiunile abuzive ale unor factori de decizie, dar și ale unor procurori de nivel executiv din cadrul procuraturilor specializate, care au gestionat dosare politice, constituie obiectul investigațiilor în cadrul a două dosare penale”.
Procuratura Generală (PG) a inițiat verificarea a 38 de dosare penale, prezumate a fi instrumentate politic în perioada în care guvernarea era controlată de oligarhul Vladimir Plahotniuc, în februarie 2020.
PG: Inspecția Procurorilor a inițiat 47 de proceduri disciplinare în privința a 48 de procurori
Dar, la aproape un an de la inițierea revizuirii celor 38 de dosare penale prezumate a fi instrumentate ilegal, și după ce PG a luat decizii în 19 dintre ele, NU există informații despre pedepsele aplicate procurorilor, judecătorilor sau altor angajați ai organelor de drept care au participat la instrumentarea dosarelor. Pentru a afla numele acestora, dar și cum PG a pedepsit sau intenționează să-i pedepsească pe cei care au deschis sau au luat decizii în acele dosare, am expediat o solicitare de informații în adresa procurorului general, Alexandr Stoianoglo. PG ne-a răspuns, dar nu a oferit nume sau date exacte. Cert este că PG a confirmat faptul că nu există procurori sau judecători trași la răspundere penală pentru că ar fi participat la instrumentarea dosarelor politice.
„În rezultatul controalelor efectuate la cele două procuraturi specializate, dar și pentru о serie de încălcări grave, inclusiv: rețineri, arestări, percheziționări, sechestre, interceptări, filări ilegale, tergiversări ale examinării dosarelor, hotărâri ilegale pe fond, reprezentare defectuoasă a acuzării de stat în instanțele judecătorești, neatacarea hotărârilor ilegale în instanțele de judecată, Inspecția Procurorilor a inițiat 47 de proceduri disciplinare în privința a 48 de procurori (34 de la PA și 14 de la PCCOCS)”, se anunță în răspunsul PG. „Din numărul total al procedurilor disciplinare, 48 au fost transmise pentru examinare Colegiului de Disciplină și Etică din cadrul Consiliului Superior al Procurorilor (CSP)”, se spune în același răspuns. Pe site-ul CSP nu sunt publicate informații despre rezultatele acestor proceduri disciplinare.
PG anunță că sunt deschise două dosare penale. CSM nu are înregistrate sesizări de la procuratură
PG menționează însă că „acțiunile abuzive ale unor factori de decizie, dar și ale unor procurori de nivel executiv din cadrul procuraturilor specializate, care au gestionat dosare politice, constituie obiectul investigațiilor în cadrul a două dosare penale”. Totuși, instituția nu oferă detalii, „deoarece ancheta se află în derulare. Reieșind din interesul urmăririi penale, la etapa actuala, Procuratura nu poate detalia aspecte din aceste anchete”. În același răspuns, PG „aduce la cunoştinţă că dosarul de învinuire a șefului suspendat al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, pentru „abuz de serviciu”, „fals în acte publice” și „amestecul în înfăptuirea urmăririi penale”, a fost finalizat și deferit justiției la începutul acestui an, fiind în prezent pe rolul instanței de judecată”. Dosarul Morari nu are încă o sentință.
ZdG a încercat să afle și de la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) dacă, în temeiul revizuirii cele 38 de dosare prezumate a fi politice, au existat demersuri din partea procurorului general pentru a iniția dosare sau proceduri disciplinare în privința judecătorilor care au participat la luarea deciziilor în aceste dosare. Mai mulți membri ai instituției ne-au anunțat că nu cunosc despre asemenea demersuri. „După câte eu cunosc, așa ceva nu am semnat. Toate sesizările se readresează Inspecției Judiciare de către președinte. De când exercit această funcție, eu nu am semnat așa ceva”, a precizat și Nina Cernat, președinta interimară a CSM.
Malic: „Regretabil este că PG nu intervine, dar cine să intervină?
Dosarul fostului deputat Iurie Bolboceanu este unul dintre cele 38 de dosare despre care s-a constatat că au fost instrumentate politic. Acesta are deja o finalitate, după ce, în luna octombrie 2020, procurorul a renunțat la învinuirea adusă lui Bolboceanu, iar instanța de judecată l-a achitat. Iurie Bolboceanu a fost învinuit și judecat pentru trădare de patrie, iar în martie 2018 fusese condamnat de judecătorul Serghei Papuha la 14 ani de închisoare cu executare. Dosarul penal pe numele acestuia fusese instrumentat de procurorii Anatolie Pitel și Tamara Vidrașcu. Deși cauza penală are o finalitate, nu există semnale că cei implicați în luarea deciziilor pe acest dosar pot fi trași la răspundere.
„În cazul dat s-a constatat cu certitudine că dl Bolboceanu a fost privat, doi ani și ceva, de libertate, absolut ilegal, fapt care impunea obligațiunea pozitivă a statului să cerceteze aceste circumstanțe obiectiv și să ne dea răspuns din oficiu, să nu mai aștepte noi să sesizăm”, constată Gheorghe Malic, avocatul fostului deputat. „Lucrurile erau certe și bineînțeles că pentru emiterea unor hotărâri, pentru falsificarea dosarului, toate persoanele, pornind de la cei care au inventat serviciile operative, cei care au făcut conferința de presă pe data de 20 martie, ulterior judecătorii de instrucție care au arestat omul și l-au menținut în arest vădit ilegal, judecătorii care au avut atribuție la emiterea primei sentințe, procurorii și judecătorii Curții de Apel care s-au referit la arestarea dlui Bolboceanu, toți aceștia, după mine, cad sub incidența legii penale și urmează a fi pedepsiți”, consideră Malic.
„Regretabil este că PG nu intervine, dar cine să intervină? Doar majoritatea sunt cei care au avut atribuții, că nu au avut atribuții numai procurorul de caz sau șeful nemijlocit. Aceasta a fost de sus până jos. Și a fost la nivelul statului capturat. Cel puțin toate aceste 38 de dosare care se consideră a fi politice, dar aici am rezervă vizavi de politică… Nu-i vorba de politică – este vorba de abuz de serviciu, este vorba de statul capturat, este vorba de faptul că judecătorii și procurorii erau dirijați. Astfel, asta nu se numește politică, asta se numește abuz, mafie. Toți care au fost instrumentele acestui stat, trebuie să fie cercetați, și nu neapărat separat, pentru fiecare dosar în parte, dar trebuie să fie o cauză penală cu privire la falsificarea dosarelor, cu privire la capturarea statului și în cadrul acestui dosar general să fie cercetate toate episoadele”, consideră avocatul Malic.
De ce nu a fost clasat dosarul Anei Ursachi?
Sunt și alte dosare așa-zise politice care, anterior, au trecut nu doar prin mâinile procurorilor, ci și prin ale judecătorilor. Unul dintre acestea este al fostei angajate a Moldindconbank, Olga Pungă, condamnată de toate cele trei instanțe de judecată la opt ani și jumătate de închisoare. Acum, ea este liberă, dosarul penal fiind trimis la revizuire, dar lipsesc informații despre tragerea la răspundere a celor care au instrumentat și examinat acest dosar.
Unele dosare din lista celor 38 nu au însă finalitate, ele fiind soluționate doar parțial, pentru că dacă ar fi clasate, ar trebui, inevitabil, de inițiat tragerea la răspundere penală a celor care le-au instrumentat. Este și cazul dosarului avocatei Ana Ursachi. Procurorii au revocat măsura preventivă în privința ei și au clasat dosarul de căutare, însă nu au intervenit în dosarul penal deschis pe numele ei, în care este învinuită de complicitate într-un dosar de omor deschis cu în ani înainte, încă în 1997, în care fostul său soț a fost condamnat pentru omor la 18 ani de închisoare.
Pentru ZdG, Ursachi a menționat că dosarul nu este clasat pentru că, în acest caz, cei vinovați vor trebui să fie trași la răspundere. Avocata susține însă că nu va renunța și va solicita pedepsirea acestora.
Vieru: Numele urmau să fie făcute cel puțin publice de către Procuratura Generală
Avocatul Vadim Vieru consideră că PG urma să facă publice numele tuturor celor implicați în gestionarea dosarelor politice. „Cred că anume numele procurorilor care au instrumentat astfel de dosare și numele judecătorilor care au participat pe astfel de dosare urmau să fie făcute cel puțin publice de către Procuratura Generală și să facă un road map, un drum foarte clar, cum acești judecători și procurori, și nu numai, și alți subiecți implicați, ar urma să fie trași la răspundere. Or, în acest caz, simpla implicare a procuraturii în sensul revizuirii este ok, dar ar trebui să fie și anumite semnale date persoanelor care se fac vinovate de instrumentarea acestor dosare penale”, consideră avocatul.
Deciziile anunțate de PG în câteva dosare prezumate a fi instrumentate politic:
- clasarea dosarelor penale în privința Ludmilei Kozlovska, Valentin Eșanu, Nina Cereteu, Andrian Borș și David Davitean;
- revocarea măsurii preventive și clasarea dosarului de căutare în privința avocatei Anei Ursachi;
- procurorii au renunțat la învinuire în dosarele lui Valentin Eșanu, Alexei Alexeev, Igor Borș, Dominica Manole și Dorin Munteanu și au cerut revizuirea dosarului Olgăi Pungă.