Domnica Manole a explicat Avizul dat de CC la proiectul privind modificarea Constituției: Ce prevederi au fost avizate pozitiv

Unele norme din proiectul propus de Guvern pentru modificarea Constituției în partea ce ține de judecători au fost avizate pozitiv de Curtea Constituțională (CC), dar acesta va putea fi transmis Parlamentului numai dacă vor fi avizate pozitiv toate prevederile.

Într-un briefing de presă, președinta CC, Domnica Manole, a oferit detalii despre Avizul pronunțat marți, 22 septembrie, de Înalta Curte.

• CC: Proiectul ce propune mai multe modificări în Constituție privind sistemul judecătoresc nu respectă condițiile de revizuire a Legii Supreme
• DOC/ Ministerul Justiției propune modificarea Constituției. Sunt vizați judecătorii

Discursul integral:

Modificarea Legii Supreme este  o chestiune de importanță majoră pentru stat și cetățenii ei. Orice intervenție în textul Constituției trebuie să se facă nu doar cu o prudență deosebită, dar și cu implicarea în acest proces a principalelor instituții ale statului.  

Proiectul legii de modificare a Constituției avizat astăzi se referă la modificarea capitolului IX – Autoritatea judecătorească și are ca scop consolidarea acestei autorități și a independenței judecătorilor.

Analizând sesizarea depusă pe data de 1 iulie 2020 prin care Guvernul a solicitat avizul asupra proiectului de lege pentru modificarea Constituției aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 33 din 22 ianuarie 2020, Curtea a observat: că, la data înregistrării sesizării, adică pe 1 iulie 2020, Hotărârea Guvernului nr. 33 din 22 ianuarie 2020 prin care s-a adoptat proiectul de modificare a Constituției nu era publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, așa cum prevede articolul 102 alin. (4) din Constituție. Potrivit acestui articol, hotărârile adoptate de Guvern și nepublicate în Monitorul Oficial al Republicii Moldova sunt inexistente.

De asemenea, Curtea a observat că proiectul de lege pentru modificarea Constituției aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 33 din 22 ianuarie 2020 diferă după conținut de proiectul înaintat de Guvern spre avizare Curții Constituționale. În special, s-a constatat că articolul 122 din proiect a fost suplimentat cu două alineate, iar articolul II cu patru alineate, care nu au fost votate de Guvern.

În pofida viciilor menționate, pentru a preveni incertitudinile care ar putea apărea la înaintarea unui proiect viitor de revizuire a Constituției, Curtea a analizat prevederile proiectului.

În prezenta cauză, unele prevederi din proiectul de lege constituțională prezentat de Guvern au fost avizate pozitiv în integralitatea lor, unele prevederi au fost avizate pozitiv parțial, iar altele au fost avizate negativ.

Normele din proiect avizate pozitiv

Au fost avizate pozitiv, în integralitatea lor, prevederile din proiectul de lege care vizau:

1. abrogarea condiției de numire a judecătorilor în funcție pentru prima dată pe un termen de cinci ani;

2. abrogarea procedurii constituționale de numire a președinților și vicepreședinților instanţelor judecătoreşti.

3. abrogarea procedurii constituționale de numire în funcție a președintelui, a vicepreședinților și a judecătorilor Curții Supreme de Justiție de către Parlament;

4. abrogarea cerinței privind experiența de zece ani în funcția de judecător necesară pentru accederea în funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție;

4. stabilirea criteriilor obiectivității, meritocrației și transparenței în procesul de numire a judecătorilor în funcție şi cariera acestora;

5. promovarea și transferul judecătorului doar cu acordul judecătorului;

6. reglementarea constituțională a imunității funcționale a judecătorului;

7. elaborarea, aprobarea și modificarea bugetelor instanțelor judecătorești doar cu obținerea avizului consultativ al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). În caz că opinia CSM nu a fost luată în considerație, acesta are posibilitatea de a prezenta Parlamentului propunerile respinse;

8. consolidarea constituțională a rolului CSM de garant al independenței justiției;

9. stabilirea constituțională a duratei mandatului membrului CSM de șase ani și instituirea interdicției de a deține două mandate în această funcție;

10. introducerea, în Constituție, a prevederii potrivit căreia CSM îşi exercită atribuțiile în mod direct sau prin intermediul organelor sale specializate.

Normele din proiect avizate parțial sau avizate negativ

1. Curtea a considerat constituțională propunerea de a reglementa la nivel constituțional competența Președintelui Republicii de a se opune numirii unui judecător doar o singură dată. În cazul în care CSM înaintează repetat aceeași persoană, Președintele va trebui să numească judecătorul. Curtea a reținut că CSM are rolul primar în procedurile privind numirea, promovarea, transferarea, demisia sau eliberarea din funcția de judecător și orice abatere de la această regulă contravine articolului 123 alin. (1) din Constituție.

 În același timp, Curtea a observat că propunerea de modificare a articolului 116 alin. (2) din Constituție nu stabilește o soluție pentru situația în care Președintele Republicii ar refuza numirea repetată a judecătorului propus de CSM.

Curtea a conchis că inițiativa de revizuire a Constituției referitoare la atribuția Președintelui Republicii de a respinge o singură dată candidatura propusă de CSMcorespunde limitelor de revizuire stabilite de articolul 142 din Constituție, în măsura în care Constituția va prevedea un mecanism care ar evita crearea unor blocaje instituționale în procedura de numire a judecătorilor, din partea Președintelui Republicii.

2. Curtea a avizat parțial noua redacție a articolului 122 din Constituție. Potrivit alin. (1) al acestei versiuni de articol, CSM ar fi format din 12 membri: șase judecători aleși de Adunarea Generală a Judecătorilor, reprezentând toate nivelele instanțelor judecătorești și șase persoane care se bucură de o înaltă reputație profesională și integritate personală. Ei trebuie să aibă o experiență în domeniul dreptului sau într-un alt domeniu relevant, nu trebuie să activeze în cadrul organelor puterii legislative, executive sau judecătorești și nu trebuie să fie afiliați politic.

 Curtea a reținut că distribuirea numerică a membrilor CSM între judecători și non-judecători, adică șase judecători și șase non-judecători, precum și excluderea Președintelui Curţii Supreme de Justiţie, a ministrului justiției şi a Procurorului General din componența Consiliului, se încadrează în limitele materiale de modificare a Constituției.

3. Curtea a constatat că autorul inițiativei de modificare a Constituției a inclus în proiect mai multe condiții pentru membrii CSM aleși din rîndurile non-judecătorilor, cum ar fi: a) experiența profesională, b) domeniile relevante de activitate pentru candidații care pot pretinde la funcția de membru al CSM, c) interdicția de a candida pentru reprezentanții organelor puterii legislative, executive sau judecătorești, precum și a d) persoanelor afiliate politic.

1.    Avizând pozitiv modificările în Constituție, Curtea a considerat că Parlamentul trebuie să reglementeze prin lege organică:

–  durata experienței în domeniul dreptului sau în alt domeniu relevant;

– domeniile care sunt relevante pentru ocuparea funcției de membru non-judecător al CSM;

– funcțiile publice din  cadrul organelor puterii legislative, executive sau judecătorești, deținerea cărora constituie un impediment în accederea în funcția de membru non-judecător al Consiliului;

– interdicția referitoare la candidații care au o activitate în cadrul organelor puterii legislative, executive sau judecătorești va fi aplicabilă atât în cazul în care candidatul activează la momentul participării la concurs, cât și în cazul în care candidatul a activat o perioadă relevantă în cadrul acestor autorități până la desfășurarea concursului.

– cu privire la condiția neafilierii politice a candidaților la funcția de membru non-judecător al CSM: Curtea a reținut caracterul ei vag și imprevizibil. Mai mult, chiar dacă condiția neafilierii politice va fi detaliată la nivelul legii organice, există riscul ca ea să fie aplicată în mod excesiv față de unele acțiuni politice nesemnificative ale candidaților. Astfel, pentru a se atinge obiectivul depolitizării activității CSM, este suficient ca cei care candidează să nu fie membri de partid.

4. Cu privire la numărul de voturi necesar pentru numirea non-judecătorilor la funcția de membru al CSM, Curtea a reținut că acest aspect al sesizării nu produce vreo ingerință în valorile protejate de Constituție.

Totuși, ea a observat că reglementarea prin lege a mecanismului de evitare a blocajului numirii membrilor non-judecători ai CSM prezintă riscuri de natură constituțională.

În primul rând, mecanismul în discuție va putea fi supus modificărilor frecvente datorită numărului mai mic de voturi necesare (51 de voturi).

În al doilea rând, legislatorul va putea stabili, prin lege organică, un număr mai mic de voturi necesar pentru alegerea membrilor non-judecători ai Consiliului, decât numărul propus de Guvern pentru procedura obișnuită (trei cincimi din numărul deputaților aleși potrivit articolului 122 alin. (3) din proiectul de lege).

În acest mod, majoritatea parlamentară nu va avea interesul să ajungă la un acord cu opoziția parlamentară în privința numirii membrilor non-judecători ai CSM, preferând mai curând să eludeze procedura stabilită prin Constituție și să recurgă la mecanismul prevăzut de lege.

Procedura de numire a membrilor non-judecători ai Consiliului propusă de Guvern în proiectul de lege poate deveni inaplicabilă atât timp cât majoritatea parlamentară va utiliza în mod regulat mecanismul stabilit printr-o lege organică.

Prin urmare, Curtea a reținut, dat fiind faptul că mecanismul de evitare a blocajului numirii membrilor non-judecători ai CSM nu este reglementat de Constituție, articolul 122 alin. (4) din proiectul de lege contravine Legii Supreme.

5. Și ultimul punct la care ne vom referi:  Curtea a observat că articolul II alin. (3) din proiectul de lege prevede că membrii CSM din rândul judecătorilor în funcție la data intrării în vigoare a legii își exercită mandatul până la expirarea termenului pentru care au fost aleși, cu excepția membrilor de drept și a profesorilor titulari, al căror mandat încetează la data intrării în vigoare a legii. Profesorii titulari ar urma să-și exercite mandatul până la numirea noilor membri ai CSM.

Curtea a reținut că durata mandatului membrilor non-judecători ai CSM  este reglementată în Constituție într-un mod strict. Mandatul poate fi întrerupt doar în cazuri excepționale, expres prevăzute de lege. Guvernul a propus întreruperea mandatului membrilor CSM din rândul profesorilor titulari prin efectul legii.

Totuși, la data la care au fost numiți, membrii non-judecători ai CSM au îndeplinit cerințele impuse de Constituție și de lege. Faptul că, în prezent, Guvernul propune modificarea condițiilor de alegere a candidaților la această funcție nu conduce în mod automat la ideea că membrii în exercițiu ai Consiliului, aleși din rândul non-judecătorilor, trebuie demiși.

Dacă s-ar admite o asemenea concluzie, ar rezulta că de fiecare dată când Parlamentul va introduce o nouă condiție pentru a candida la funcția de membru al CSM, actualii membri care nu ar corespunde noilor condiții vor trebui înlocuiți, prin încălcarea principiului certitudinii juridice și prin afectarea independenței membrilor non-judecători ai CSM.

Așadar, Curtea a considerat că încetarea mandatelor CSM din rândul profesorilor titulari din momentul intrării în vigoare a proiectului de lege contravine dispozițiilor articolului 122 alin. (1) din Constituție.  

Trebuie reținut, că proiectul de modificare a Constituției poate fi prezentat Parlamentului pentru examinare numai după ce Guvernul înlătură deficiențele constatate de Curte și obține avizul  Curții Constituționale.

Doar în cazul în care Curtea va aviza pozitiv toate prevederile proiectului de lege modificat, el poate fi examinat de Parlament.