Sentința motivată în cazul celor cinci magistrate achitate în dosarul mitei pentru judecători: documentul are 416 file. Un judecător a formulat o opinie separată
Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani a publicat sentința motivată cu privire la achitarea magistratelor Galina Moscalciuc, Svetlana Tizu, Liubovi Brânză, Ludmila Ouș și Victoria Hadârcă, cele cinci judecătoare inculpate în dosarul de corupție intentat în octombrie 2018.
În decizia motivată a Judecătoriei Chișinău, care se întinde pe 416 pagini, se menționează că cele cinci judecătoare inculpate în dosar sunt nevinovate, judecătorii declarând că în rezultatul analizei probelor administrate, din punct de vedere al coroborării lor, au ajuns la concluzia despre necesitatea achitării celor cinci magistrate din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.
În octombrie 2018, Procuratura Generală (PG) anunța că cinci judecătoare, un procuror, un avocat, un asistent judiciar, un medic și un inculpat pe un dosar au fost reținuți într-un dosar de corupție. Procurorii și ofițerii anticorupție au descins, la 23 octombrie, la Curtea de Apel (CA) Chișinău, Judecătoria Chișinău, Procuratura municipală, precum și la domiciliile suspecților, aproape toți fiind reținuți pentru 72 de ore. PG anunța că judecătoarele ar fi pretins și primit sume de bani în proporții deosebit de mari pentru a emite decizii favorabile pe mai multe cauze penale aflate în examinare. Rolul avocatului și al procurorului în schemă ar fi fost de a intermedia transmiterea mijloacelor bănești de la persoanele interesate către magistrați.
Cum motivează magistrații de la Judecătoria Chișinău decizia de a le achita pe cele cinci judecătoare
Completul de judecători format din magistrații Aureliu Postică, Eugeniu Beșelea și Veaceslav Cernalev care au decis achitarea celor cinci judecătoare, mai menționează că au constatat că, în cadrul cercetării judecătorești nu a fost administrată nici o probă care să confirme existența faptelor incriminate și rețin că probele materiale care au tangență cu persoana inculpatelor nu probează existența faptei infracționale incriminate.
Totodată, magistrații au decis, odată cu achitarea judecătoarelor, scoaterea de sub sechestru a bunurilor magistratelor.
Decizia completului de judecători în cazul celor cinci magistrate:
„HOTĂRĂȘTE:
1. Tizu Svetlana ***** se achită de sub învinuirea de săvârșirea infracţiunii prevăzute de art. 324 alin. (3) lit. a) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. Tizu Svetlana ***** se achită de sub învinuirea de săvârșirea infracţiunii prevăzute de art. art. 42 alin. (2), 307 alin. (1) Cod penal, din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.
2. Hadîrca Victoria ***** se achită de sub învinuirea de săvârșirea infracţiunii prevăzute de art. 326 alin. (1) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.
3. Brînza Liubovi ***** se achită de sub învinuirea de săvârșirea infracţiunii prevăzute de art. art. 45 alin. (1), (2) lit. b), 324 alin. (3) lit. a) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. Brînza Liubovi ***** se achită de sub învinuirea de săvârșirea infracţiunii prevăzute de art. art. 44, 307 alin. (1) Cod penal (episod numit convențional Roșca), din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii. Brînza Liubovi ***** se achită de sub învinuirea de săvârșirea infracţiunii prevăzute de art. 303 alin. (3) Cod penal (episod numit convențional Roșca), din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii. Brînza Liubovi ***** se achită de sub învinuirea de săvârșirea infracţiunii prevăzute de art. art. 42 alin. (4), (5), 307 alin. (1) Cod penal (episod numit convențional Scarlat), din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii. Se încetează procesul penal de învinuirea lui Brînza Liubovi ***** în baza art. art. 45 alin. (1), 325 alin. (3) lit. a1 ) Cod penal (episod numit convențional Scarlat), din motiv că există alte circumstanţe care exclud sau condiţionează pornirea urmăririi penale şi tragerea la răspundere penală.
4. Ouș Ludmila ***** se achită de sub învinuirea de săvârșirea infracţiunii prevăzute de art. art. 45 alin. (2) lit. b), 324 alin. (3) lit. a) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. Ouș Ludmila ***** se achită de sub învinuirea de săvârșirea infracţiunii prevăzute de art. art. 44, 307 alin. (1) Cod penal (episod numit convențional Roșca), din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.
5. Moscalciuc Galina ***** se achită de sub învinuirea de săvârșirea infracţiunii prevăzute de art. art. 45 alin. (2) lit. b), 324 alin. (3) lit. a) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. Moscalciuc Galina ***** se achită de sub învinuirea de săvârșirea infracţiunii prevăzute de art. art. 44, 307 alin. (1) Cod penal (episod numit convențional Roșca), din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii”, se menționeză în sentința motivată.
Asistentul judiciar de la CA Chișinău, judecat și pentru trafic de influență, singurul inculpat condamnat în dosar
În context, un asistent judiciar și medicul Vadim Scarlat sunt singurii inculpați trași la răspundere penală în acest dosar.
Asistentul judiciar Vitalie Furtună a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracţiunii prevăzute de art. 326 alin. (2) lit. d) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa închisorii pe un termen de 3 (trei) ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, pedeapsa închisorii fiindu-i redusă cu 112 (una sută doisprezece) zile, în temeiul art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală, iar în baza art. 90 Cod penal, a fost suspendată condiționat executarea pedepsei pe o perioadă de probațiune de 3 (trei) ani.
Totodată, Vitalie Furtună are obligația de a nu părăsi țara până la definitivarea sentinței. Magistrații au mai dispus ca de la Furtună să fie confiscați 2000, convertiți în valuta națională la cursul BNM la data executării sentinței în această latură.
Unul dintre inculpații din dosar, Mihai Gandrabura, urmează să fie despăgubit cu 7 700 de lei pentru că a fost în arest timp de 77 de zile „în condiții inumane și degradante”.
„Rezumînd circumstanțele de fapt și de drept, instanța de judecată analizînd perioada de detenție a inculpatului în Penitenciarul nr. 13 mun. Chișinău, constată necesar a da referință la perioada de 77 de zile în care acesta s-a aflat în detenție în Penitenciarul nr. 13-Chișinău, ghidându-se de rigorile art. 4734 alin. (5) Cod de procedură penală, să-i acorde acestuia recompensă bănească în cuantumul de 2 unități convenționale pentru o zi de detenție, echivalentul sumei de 7 700 lei, în cazul constatării încălcării drepturilor privind condițiile de detenție, garantate de art.3 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale”, se mai menționează în sentința motivată.
SENTINȚA MOTIVATĂ INTEGRALĂ:
Un judecător a formulat o opinie separată cu privire la sentința pronunțată
Judecătorul Eugeniu Beșelea a venit cu o opinie separată în cadrul judecării cauzei penale de învinuire a celor cinci magistrate. Magistratul menționează că a semnat sentința, însă în opinia formulată menționează că, în legătură cu soluția adoptată, își exprimă dezacordul cu majoritatea completului de judecată din mai multe considerente.
„În primul rând urmează să menționez că în cadrul deliberării asupra fondului cauzei, am sesizat incidența unor cazuri de inadmisibilitate a unor probe materiale și anume a unui șir de măsuri speciale de investigație efectuate pe parcursul investigării acestei cauze penale. În același context, voi reține și faptul că într-o speță similară, cu referire la obținerea și folosirea măsurilor speciale de investigație, CtEDO a constatat violarea art. 8 din CEDO (Cauza Dragojevic v. Croatia, cauza nr. 68955/11, § 86-102)”, menționează magistratul în opinia separată.
Achitările din dosarul mitei pentru cinci judecătoare, prevestite de solicitările procurorului de caz
Achitarea celor cinci magistrate a fost una previzibilă. În decembrie 2020, ZdG a scris că procurorul care a gestionat dosarul a cerut instanței de judecată, în cadrul dezbaterilor judiciare, să le achite pe cele cinci magistrate pentru acuzația de corupere pasivă. Acuzatorul de stat a cerut totuși condamnarea lor pentru pronunțarea cu bună știință a unei hotărâri contrare legii, iar pentru Liubovi Brînză a cerut condamnarea la trei ani de închisoare cu executare în penitenciar de tip închis pentru femei, o amendă în valoare de 42,5 mii de lei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pentru o perioadă de 10 ani.
În martie 2019, în acest dosar a fost condamnat la o pedeapsă non-privativă de libertate medicul Vadim Scarlat. Acesta a recunoscut că a oferit mită în valoare de 2 mii de euro și a relatat instanței cum au circulat banii. Conform informațiilor din decizia motivată emisă anterior pe numele lui Vadim Scarlat, medicul și asistentul judiciar, Vitalii Furtună se cunoșteau de circa doi ani, doctorul fiind cel care i-a prestat servicii soției acestuia în timpul sarcinii și la nașterea copiilor. Cunoscând că Furtună are cunoștințe juridice, Scarlat i s-a adresat pentru a-i fi acordată consultanță în cadrul unui dosar penal în care acesta era vizat, cu privire la decesul unui nou-născut.
Potrivit actului de învinuire, expertiza medico-legală demonstra o legătură cauzală între decesul copilului şi acţiunile neglijente ale medicului. În apărarea sa, medicul a solicitat o expertiză în comisie, care însă a oferit alte concluzii, diferite de primele. Ca să pună punct divergențelor, părinţii nou-născutului decedat au solicitat, prin intermediul procurorului, o expertiză independentă la București, dar cererea lor nu a fost acceptată de instanță. Pentru a nu fi admisă expertiza, medicul a recurs la mituirea judecătoarei care, în final, a respins atât demersurile procurorului, cât şi ale părinților copilului decedat.
Medicul Vadim Scarlat a povestit cum și pentru ce a oferit mita
Astfel, pentru a evita efectuarea expertizei la București, Scarlat a solicitat asistența lui Furtună, care activa în calitate de asistent judiciar la CA Chișinău. Ulterior, asistentul judiciar a pretins că are influențe asupra judecătorilor și poate interveni pentru soluționarea chestiunii respective, doar că e necesară oferirea unei remunerări ilicite în mărime de 2 mii de euro.
„Furtună Vitalii, având o obligaţie morală în semn de recunoștință faţă de asistența medicală acordată de către Scarlat Vadim soției sale pe parcursul ultimilor doi ani şi folosindu-se de relaţiile sale în cadrul autorității judecătoreşti în scopul de a-l avantaja pe Scarlat Vadim, cunoscând despre faptul că plângerea acestuia a fost repartizată pentru examinare judecătoarei Svetlana Tizu şi despre faptul că judecătoarea din cadrul CAl Chişinău, Liubovi Brînza, se afla în relații apropiate cu Svetlana Tizu, la 04.09.2018 s-a adresat către Liubovi Brînza, cu care el activa, ca aceasta să intervină în calitate de mijlocitor către Svetlana Tizu întru adoptarea unei încheieri în favoarea lui Scarlat Vadim, promițând şi oferind suma de 2 mii de euro, care anterior i-a oferit-o Scarlat Vadim”, se spune în sentința Judecătoriei Chișinău. Judecătoarea Liubovi Brînza a fost de acord să intervină pe lângă Svetlana Tizu, căreia i-a și transmis suma de bani. Ulterior, după ce aceasta i-a acceptat, la 10 septembrie 2018, Tizu a respins solicitările procurorului, disculpându-l pe medic.
Vadim Scarlat și-a recunoscut vina, încheind cu procurorul un acord de recunoaștere a vinovăției, susținând că se căiește sincer pentru fapta comisă. Pe 11 martie 2019, Judecătoria Chișinău i-a aplicat lui Scarlat o amendă de 115 mii de lei. Sentința nu a fost contestată, ea rămânând definitivă și irevocabilă.
