(DOC) Sentința motivată: coruperea deputaților era organizată de „prietenii din Rusia”

În martie 2014 un deputat PLR, doi PLDM și alți șapte parlamentari din componența de atunci a Legislativului urmau să părăsească fracțiunile din care fac parte, să se declare deputați independenți și „să nu voteze unele Legi ce țin de aderarea R. Moldova ca membru asociat la Uniunea Europeană”, astfel încât Parlamentul să fie dizolvat și să fie numit un nou Guvern, iar pentru acțiunile lor, politicienii urmau să fie remunerați cu câte 250 de mii USD, bani care veneau de la „prietenii din Rusia”. Pentru realizarea scenariului, Vitalie Burlacu, numit și „Vitas”, a apelat la ex-viceministrul MAI și fostul său șef, Ghenadie Cosovan. Cel din urmă, deși cunoștea încă din ianuarie 2014 despre intențiile lui Burlacu, s-a adresat la CNA abia la 6 martie 2014, iar o zi mai târziu Burlacu și Irina Baglai au fost prinși în flagrant. Chiar dacă a fost condamnat la 11,4 ani de închisoare, Burlacu se află în libertate și este anunțat în căutare internațională, iar organele de drept afirmă că persoane din spatele acestuia nu au fost identificate deocamdată, cu toate că Cosovan a numit procurorilor numele celui care coordona acțiunile în R. Moldova.  Cel puțin, aceste lucruri rezultă din probele acuzării și declarațiile martorilor din dosarul coruperii deputaților, conținute în sentința motivată, făcută publică pe site-ul Judecătoriei sectorului Buiucani.

Procurorii au stabilit că Vitalie Burlacu, împreună cu „alte persoane, care până acum nu au fost identificate de organele de urmărire penală”, în martie 2014 l-a contactat în repetate rânduri pe Ghenadie Cosovan, fostul său șef și ex-vice­mi­nis­tru al Minis­te­ru­lui Afa­ce­ri­lor Interne (MAI) (n.r. – în document numele persoanelor sunt șterse), „cu care se cunoștea de mai mult timp”,  pentru a-l determina pe ultimul să acționeze pe post de „mijlocitor”  pentru a transmite „unei persoane cu demnitate publică a mijloacelor bănești în proporții deosebit de mari ce nu i se cuvin, pentru a îndeplini acțiuni în exercitarea funcției sale sau contrar acesteia”. Ulterior, cei doi s-ar fi întâlnit într-un centru comercial din Chișinău, iar Burlacu l-a anunțat pe Cosovan că „reprezintă un grup de persoane interesate de instituirea unor pârgii de control asupra legislativului Republicii Moldova, în special prin coruperea unor deputați și determinarea acestora de promova eventuale interese ale grupului de persoane pe care le reprezintă”.

Burlacu i-ar fi promis lui Cosovan mijloace bănești pentru ca acesta să transmită personal sau prin alt intermediar 250 de mii de dolari SUA unui deputat din fracțiunea Paridului Liberal Reformator, doar ca ultimul să părăsească fracțiunea din Parlament. Deși numele deputatului este șters, anterior în presă a apărut o înregistrare a discuțiilor dintre Burlacu și Cosovan, în care este pro­nu­nţat numele depu­ta­tu­lui PLR Ana­tol Arhire, care, con­form inter­me­di­a­ru­lui, era deja „acon­tat”. Anatol Arhire a declarat mai apoi procurorilor că nu are nicio implicare pe dosar, iar Ghenadie Cosovan, care în tot acest timp a colaborat cu ofițerii Centrului Național Anticorupție, a pus la dispoziție înregistrări audio și a participat la reținerea în flagrant, a negat că ar fi discutat cu deputatul, afirmând că doar l-a făcut pe Burlacu să creadă acest lucru.

La 7 martie 2014, Cen­trul Naţio­nal Anti­co­ru­pţie (CNA) şi Pro­cu­ra­tura Anti­co­ru­pţie (PA)
i-au reținut în flagrant pe Vitalie Burlacu și Irina Baglai, complicele care în timpul discuțiilor se afla în preajma celor doi cu suma de bani.

Din sentința motivată aflăm că cei 500 de mii de euro, despre care CNA anunța la 13 martie, au fost identificați la într-un safeu metalic închiriat de Irina Baglai la filiala Botanica a băncii BC „Energbank” SA. Potrivit procurorilor, banii urmau să fie transmiși de Baglai, prin intermediul unui intermediar (numele acestuia este șters)  care se cunoștea cu membrii fracțiunii PLDM din Parlamentul R. Moldova, către doi deputați PLDM pentru ca aceștia să părăsească fracțiunea din care făceau parte.

Burlacu și Baglai se declară nevinovați

Prezent în primele ședințe de judecată, Vitalie Burlacu nu a recunoscut vina și a refuzat să dea declarații. Ulterior, timp de doi ani, cât dosarul s-a aflat pe masa magistraților Judecătoriei sectorului Buiucani, Burlacu nu s-a prezentat în fața instanței, iar avocații au motivat lipsa prin numeroase certificate de boală eliberate de instituțiile medicale din așa-zisa republică moldovenească nistreană, acte cărora procurorii Anticorupție nu le-au putut constata veridicitatea. Din motivul tergiversării intenționatea cauzei, la 28 ianuarie curent Burlacu a fost anunțat în căutare.

Nici Baglai nu și-a recunoscut vina. Aceasta a declarat că se afla în relații amicale cu Burlacu, iar cel din urmă i-a transmis spre păstrare o geantă pentru femei, despre conținutul căreia nu cunoștea și pe care urma să i-o restituie în momentul reținerii de către CNA. Despre safeul și cei cei 500 de mii de euro, Baglai a afirmat că activa în funcție de contabil la „Misiuni sociale” și, la indicația șefului, închiria celule metalie în băncile comerciale, dar nu cunoștea ce se păstra în ele. În ce privește automobilul „Porshe Cayenne”, procurat în leasing în 2013,  Baglai spune că i l-a încredințat lui Burlacu, dar că nu-și amintește dacă cel din urmă l-a folosit la 7 martie 2014.

Rolul unui fost viceministru MAI în coruperea deputaţilor

Fostul viceministru MAI, Ghenadie Cosovan, a povestit în detalii relația și discuțiile cu Burlacu. Cosovan a recunoscut că îl cunoaște pe Burlacu încă din 2002, când activa ca șef al Direcției Poliției Criminale a MAI, iar discuțiile despre coruperea deputaților au început în ianuarie 2014, când Burlacu i-a dat întâlnire lui Cosovan într-un bar din sectorul Râșcani pentru afla dacă cunoaște pe cineva din Partidul Liberal Reformator. Cosovan i-a numit patru membri PLR pe care-i cunoaște datorită „aflării sale în anturajul lui Vitalie Curarari  (n.r.) care este șeful Inspectoratului Ecologic”, iar Burlacu și-a notat familiile. După câteva zile, Burlacu i-a spus că pe „prietenii săi din Rusia” îi interesează doi deputați PLR, care la prima ședință ar urma să iasă din Coaliție, să se declare „deputați independenți” și „să nu voteze unele Legi ce țin de aderarea R. Moldova ca membru asociat la Uniunea Europeană”. Se insista ca aceștia să fie convinși contra sumei de 200 de mii de euro, iar intermediarul urma să primească 100 de mii de euro. Tot atunci Burlacu i-ar fi declarat că la prima ședință a Parlamentului din 2014 „mai mulți deputați vor părăsi fracțiunile parlamentare”, ceea ce și s-a întâmplat la 6 martie, când Iurie Bolboceanu s-a retras din fracțiunea parlamentară a Partidului Democrat. Cu trei săptămâni înainte, doi deputați din fosta coaliție de guvernare, Valentina Stratan (PD) și Iurie Chiorescu (PLDM) au semnalat public că în privința lor, anumite persoane au întreprins acțiuni de corupere. Parlamentarilor li s-a propus să părăsească fracțiunile și să adere la o „nouă forță politică de perspectivă”. Atunci liberal-democratul Valeriu Streleț și democratul Marian Lupu au sugerat că în spatele acestor acțiuni ar sta Veaceslav Platon și forțe externe ostile cursului de integrare europeană.

După aceste evenimente Burlacu i-a promis lui Cosovan 50 de mii de euro pentru ca acesta să-l convingă pe deputatul PLR, Anatol Arhire (n.r.) să plece din fracțiune pentru de 200 de mii de dolari SUA. „Deputatul corupt” urma să primească „lunar indemnizație de 5000 de USD”, pe când Cosovan, o funcție în MAI, SIS sau CNA.

Cosovan a declarat în instanță că la 6 martie 2014, la întâlnirea într-o cafenea dintr-un centru comercial, Burlacu a venit cu o geantă de dame în care erau 250 de mii USD pentru a fi transmiși deputatului Ahire, a vorbit despre alți 500 de mii USD care erau rezervați sigur pentru doi deputați PLDM  și despre coruperea a încă șapte parlamentari, familiile cărora nu le-a numit.

Deși fostul viceministru cunoștea despre unele intenții de corupere încă din ianuarie 2014, abia la 6 martie 2014, a anunțat organele de drept și a înregistrat doar ultimele discuții prin skype cu Burlacu, cu o zi înainte de a fi reținut. Chiar dacă organele de drept afirmă că nu au stabilit persoanele din spatele  schemei, Ghenadie Cosovan le-a spus procurorilor numele celui care coordona mișcările în R. Moldova, daoarece urma să aibă o întâlnire cu acesta până la sfârșitul lunii martie, așa cum i-ar fi promis Burlacu. Tot Burlacu ar fi afirmat că persoana din Moldova „nu reprezintă nimic”, iar „banii vin de la Ambasada Rusiei”, că până în mai 2014, trebuia să fie organizat „un scenariu mai ceva ca în Ucraina”, Parlamentul urma a fi dizolvat și numit un alt Guvern, iar Cosovan, pentru „munca” sa, urma să fie „în fruntea Consiliului Superior de Securitate”, deoarece „merită aceasta”.

Pe lângă Cosovan, în instanță au fost audiați Anatol Arhire și un reprezentant al companiei de la care Baglai a cumpărat în leasing automobilul „Porshe Cayenne”.

Condamnare în „căutare”

Condamanrea fostului polițist Vitalie Burlacu, numit și „Vitas”  la 11 ani și 4 luni de închisoare în penitenciar de tip semiînchis, cu amendă de 160.000 de lei,  pentru tentativă de mituire prin intermediul unui mijlocitor a unei persoane cu funcție de demnitate publică, a fost argumentat de instanță prin declarațiile inculpatei Irina Baglai, ale martorilor și mijloacelor de probe, printre care: rapoartele de expertiză a bancnotelor, CD-urile pe care au fost înregistrate audio și video discuțiile dintre Cosovan și Burlacu, punga în care au fost păstrați banii, telefonul mobil al inculpatului.

Deși acuzarea a înaintat Irinei Baglai învinuirea pentru complicitate la acțiunile lui Burlacu, instanța a recalificat infracțiunea în „favorizarea dinainte nepromisă a infracțiunii grave” și a condamnat-o la 3 ani de pușcărie, dintre care doi cu suspendare. Instanța a stabilit că procurorii nu au demonstrat capătul de învinuire adus și că aceasta nu a avut implicare directă în tentativa de mituire.

Baglai, împre­ună cu Vita­lie Bur­lacu au stat mai bine de 10 luni în izo­la­tor, până în ianu­a­rie 2015. Din apri­lie, curent, Bur­lacu este anun­țat în cău­tare națio­nală și inter­națio­nală. Potrivit mai multor surse acesta s-ar afla în stânga Nsitrului.

Banii depistați și ridicați pe parcursul urmăririi penale, și anume 553.000 de euro, 403.000 de dolari, 48.900 ruble rus  ești, au fost confiscați în folosul statului, iar automobilul a fost întors companiei.

Citiți aici sentința integrală: