Platon, prin avocatul său, a solicitat strămutarea dosarului șefului suspendat al PA, Viorel Morari, de la Judecătoria Chișinău la o altă instanță egală în grad. Decizia CSJ
Fostul deputat Veaceslav Platon, prin avocatului lui, a înaintat o cerere prin care a solicitat strămutarea judecării cauzei penale privindu-l pe șeful suspendat al Procuraturii Anticorupție (PA), Morari Viorel, de la Judecătoria Chişinău la o altă instanță egală în grad. În argumentarea solicitării făcute, Ion Crețu, apărătorul lui Platon – parte vătămată în acest dosar, susține că acțiunile unor judecători care examinează dosarul lui Morari „trezesc suspiciuni de lipsă de imparţialitate a preşedintelului Judecătoriei Chişinău, Ţurcanu Radu, cât şi a judecătorilor din cadrul acestei instituţii”. Magistrații Curții Supreme de Justiție (CSJ) au respins miercuri, 19 mai, solicitarea apărătorului lui Platon, ca fiind neîntemeiată.
Încheierea în acest sens a fost pronunțată miercuri, 19 mai, de către Colegiul penal al CSJ, în componența magistraților – Nadejda Toma, Vladimir Timofti și Elena Cobzac.
Încheierea CSJ este irevocabilă.
Astfel, în susținerea cererii, avocatul Ion Crețu a invocat în calitate de temei pentru dispunerea strămutării, și faptul că în cadrul ședinței de judecătă din 19 aprilie curent, în cazul lui Morari, doi judecători au ridicatat majoritatea întrebărilor puse de Platon unui martor.
De cealaltă parte, Viorel Morari consideră că Veaceslav Platon „urmăreşte scopul de tergiversa procesul”.
Magistrații CSJ au respins cererea de strămutare, menționând că motivele invocate în cererea de strămutare privind imparţialitatea preşedintelui Judecătoriei Chişinău şi tuturor judecătorilor din această instanţă sunt „neîntemeiate şi declarative”.
„(…) doar presupuneri subiective ale părţii ce nu sunt confirmate prin careva circumstanţe incontestabile sau date obiective şi astfel nu pot servi ca temei de strămutare a judecării cauzei penale menţionate, la o altă instanţă egală în grad, iar imparţialitatea unor judecători se soluţionează în procedura prevăzută de art. 33-35 Cod de procedură penală”, se menționează în decizia CSJ.
Tot aici, Colegiul penal „atestă că este inoportună strămutarea cauzei respective la o altă instanţă egală în grad”.
„O eventuală admitere a cererii de strămutare nu ar duce la o urgentare a examinării cauzei, dar contrar celor expuse în cererea de strămutare, ar duce la tergiversarea examinării cauzei şi în loc de soluţionarea ei rapidă şi obiectivă, s-ar obţine încălcarea termenului rezonabil de desfăşurare a procesului penal”, se mai arată în încheierea CSJ.
Încheierea integrală pronunțată la 19 mai:
CSJ Platon – Morari by Ziarul de Gardă
Potrivit informațiilor furnizate anterior de către Procuratura Generală, Viorel Morari este învinuit că ar fi primit de la Vladimir Plahotniuc o plângere pe care ar fi înregistrat-o contrar prevederilor legale, în baza căreia a pornit o cauză penală şi a falsificat o serie de acte procesuale. Respectivele acțiuni, potrivit probatoriului, au fost comise atât în interes personal, cât și în interesul petentului, dar și altor persoane din anturajul acestuia, cu scopul de a-i proteja de implicare, în calitate de bănuiţi, în cauza penală privind frauda bancară şi a obstrucționa cercetarea rapidă, completă şi obiectivă a dosarului.
Judecătoria Chișinău a început examinarea dosarului Morari pe 14 februarie 2020, când fostul șef al Procuraturii Anticorupție a fost eliberat din arest preventiv. În total au avut loc șapte ședințe, iar procesul se află la etapa preliminară.
Viorel Morari pledează nevinovat și susține că dosarele ar fi o comandă politică, după ce a decis să repornească dosarul penal privind presupusa finanțare din străinătate a Partidului Socialiștilor.
În octombrie 2020, Veaceslav Platon a solicitat despăgubiri de 300.000.000 de dolari de la fostul șef al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, pentru că acesta ar fi dat curs la o plângere depusă de Vladimir Plahotniuc pe numele său. Pretențiile lui Platon se regăsesc în dosarul penal intentat lui Viorel Morari pentru abuz de serviciu, în care afaceristul are statut de parte vătămată.
