Performanțele procurorului general urmează să fie evaluate de către o comisie specială, iar în cazul în care obține calificativul „eșuat” va fi demis. Modificările la Legea Procuraturii, aprobate de Parlament
„Performanțele procurorului general urmează să fie evaluate de către o comisie specială, care va fi constituită la sesizarea președintelui țării sau a cel puțin a 3 membri ai Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), iar în cazul în care în urma evaluării conducătorul Procuraturii Generale (PG) obține calificativul „eșuat” Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) va propune președintelui R. Moldova eliberarea din funcție a procurorului general”. Este principala modificare operată la Legea cu privire la Procuratură.
Proiectul pentru modificare Legii cu privire la Procuratură, inițiat de deputați PAS, a fost susținut vineri, 13, în plenul Legislativului de majoritatea parlamentară. Cu 59 de voturi, proiectul a fost votat în prima lectură.
Principala modificare aprobată la Legea cu privire la Procuratură se referă la introducerea unor mecanisme de evaluare a activității procurorului general, cu posibilitatea eliberării din funcție a acestuia, la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor (CSP).
Principalele modificări operate:
Se completează cu articolul 301 cu următorul cuprins:
„Articolul 301. Evaluarea performanțelor Procurorului General
(1) În scopul aprecierii activității și a corespunderii cu funcția deținută, performanțele Procurorului General se evaluează de către o comisie de evaluare a performanțelor Procurorului General, constituită ad-hoc de Consiliul Superior al Procurorilor.
(2) Evaluarea performanțelor Procurorului General se inițiază la sesizarea Președintelui Republicii sau a cel puțin 3 membri ai Consiliului Superior al Procurorilor. Evaluarea performanțelor Procurorului General nu poate avea loc mai des decât o data în an.
(3) Comisia de evaluare a performanțelor Procurorului General se constituie în termen de 10 zile din momentul inițierii procedurii de evaluare. Aceasta este constituită din 5 membri, dintre care unul este propus de Președintele Republicii, unul de Ministerul Justiției, unul de Consiliul Superior al Magistraturii, unul de Consiliul Superior al Procurorilor și unul de Procurorul General.
(4) Calitatea de membru al comisiei de evaluare a performanțelor Procurorului General poate fi deținută de persoane care dispun de calificare în domeniul dreptului, managementului public, având experiență de cel puțin 10 ani în domeniul de activitate profesională și o reputație ireproșabilă. Membrii comisiei de evaluare a performanțelor Procurorului General propuși de Președintele Republicii și Ministerul Justiției nu pot fi angajați în serviciul public. Calitatea de membru al comisiei de evaluare a performanțelor Procurorului General nu poate fi deținută de procurori în funcție fie de alte persoane aflate în subordinea Procurorului General.
(5) Procedura de evaluare se efectuează în baza unui regulament aprobat de comisia de evaluare a performanțelor Procurorului General, care se publică pe site-ul web al Procuraturii Generale și va conține elementele prevăzute la art. 30 alin. (2) și (3).
(6) Comisia de evaluare a performanțelor Procurorului General este în drept de a audia orice procuror și alt angajat al procuraturii, de a solicita și primi de la orice persoană explicații scrise, date și informații, inclusiv date analitice, de a antrena în procesul de evaluare experți independenți, de a dispune control de audit, inclusiv al managementului instituțional. Comisia de evaluare audiază, în mod obligatoriu, Procurorul General.
(7) În urma evaluării performanțelor Procurorului General, comisia de evaluare a performanțelor Procurorului General întocmește un raport motivat prin care acordă unul din următoarele calificative: „bine”, „foarte bine”, „excelent”, „eșuat”. Raportul cu calificativul obținut se prezintă Consiliului Superior al Procurorilor.
(8) În cazul obținerii calificativului „eșuat”, Consiliul Superior al Procurorilor propune Președintelui Republicii eliberarea din funcție a Procurorului General. Consiliul Superior al Procurorilor poate solicita motivat repetarea procedurii de evaluare a performanțelor dacă acesta consideră că evaluarea efectuată de comisie a avut loc cu încălcarea procedurii, iar această încălcare a avut un efect determinant asupra rezultatelor evaluării. La repetarea procedurii de evaluare a performanțelor, comisia de evaluare a performanțelor Procurorului General este obligată să ia în considerare obiecțiile formulate de Consiliul Superior al Procurorilor.
(9) În cazul constatării unor aparențe de abatere disciplinară, comisia de evaluare a performanțelor Procurorului General sesizează Consiliul Superior al Procurorilor potrivit art.521.”
Se completează cu articolul 521 cu următorul cuprins:
„Articolul 521. Norme specifice cu privire la răspunderea disciplinară a Procurorului General
(1) Procurorul General poate fi tras la răspundere disciplinară în condițiile prezentei legi și cu particularitățile specificate în prezentul articol. Dispozițiile art.36, 37, 38 și 381 se aplică în mod corespunzător.
(2) În funcție de gravitatea abaterilor, Procurorului General i se poate aplica, prin hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor, una din următoarele sancțiuni disciplinare:
a) avertisment;
b) mustrare;
c) eliberare din funcția de procuror general.
(3) Procedura disciplinară poate fi inițiată de cel puțin 3 membri ai Consiliului Superior al Procurorilor, de Președintele Republicii urmare a petițiilor/sesizărilor sau, după caz, din oficiu, ori, în cazul prevăzut la art.301 alin.(9), de către comisia de evaluare a performanțelor Procurorului General, în cazul existenței unor bănuieli rezonabile privind săvârșirea abaterilor disciplinare prevăzute de art.38. Prevederile art.44 alin.(1) și (3) se aplică în mod corespunzător.
(4) Verificarea circumstanțelor expuse în sesizarea depusă potrivit alin.(3) se efectuează de o comisie de disciplină, constituită ad-hoc de Consiliul Superior al Procurorilor, al cărei mandat încetează odată cu finalizarea procedurii disciplinare. Comisia de disciplină este constituită din doi membri ai Consiliului Superior al Procurorilor, dintre care un membru ales din rândul procurorilor și unul din rândul reprezentanților societății civile, precum și un membru propus de Președintele Republicii Moldova din rândul reprezentanților societății civile cu o activitate profesională recunoscută în domeniul justiției, anticorupției sau al drepturilor omului.
(5) Activitatea comisiei de disciplină se asimilează inspecției procurorilor. Dispozițiile art.46, 47 și 48 se aplică în mod corespunzător față de procedura disciplinară pornită împotriva Procurorului General.
(6) După finalizarea verificării sesizării cu privire la fapta ce poate constitui abatere disciplinară, comisia de disciplină emite una din următoarele decizii motivate:
a) de încetare a procedurii disciplinare, dacă nu identifică niciun temei de tragere la răspundere disciplinară;
b) de transmitere a materialelor la Consiliul Superior al Procurorilor, dacă identifică un temei de tragere la răspundere disciplinară.
(7) Decizia de încetare a procedurii disciplinare poate fi contestată de către autorul sesizării la Consiliul Superior al Procurorilor în termen de 10 zile lucrătoare de la data recepționării acesteia.
(8) Cauza disciplinară împotriva Procurorului General se examinează de către Consiliul Superior al Procurorilor, similar procedurii stabilite în fața Colegiului de disciplină și etică potrivit art. 50 și 51 alin.(1)-(6) și alin.(8).
(9) Hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor cu privire la aplicarea sancțiunii de eliberare din funcție se transmite Președintelui Republicii.”
Se completează cu articolul 551 cu următorul cuprins:
„Articolul 551. Suspendarea din funcție a Procurorului General
Mandatul Procurorului General în privința căruia a fost pornită urmărirea penală în condițiile art.270 alin.(7) din Codul de procedură penală se suspendă de drept pe perioada urmăririi penale. Președintele Republicii, la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor, numește un Procuror General interimar pe perioada suspendării în condițiile art.17 alin.(16).”
Articolul 58: Se completează cu alineatele (7) și (8) cu următorul cuprins:
(7) „Procurorul General poate fi eliberat din funcție înainte de expirarea mandatului de către Președintele Republicii Moldova la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor, în cazul în care, în cadrul evaluării performanțelor Procurorului General efectuate conform prevederilor art. 301, obține calificativul „eșuat”.
(8) Procurorul General poate fi eliberat din funcție înainte de expirarea mandatului de către Președintele Republicii la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor, în cazul adoptării de către Consiliul Superior al Procurorilor a hotărârii de aplicare a sancțiunii disciplinare de eliberare din funcție.”
Articolul 69: alineatele (1) și (2) și vor avea următorul cuprins:
„(1) Consiliul Superior al Procurorilor este constituit din 12 membri.
(2) Din Componența Consiliului Superior al Procurorilor fac parte, de drept, președintele Consiliului Superior al Magistraturii (inclusiv interimar), ministrul justiției (inclusiv interimar) și Avocatul Poporului.”
la alineatul (4), propoziția a doua se completează cu textul „ , precum și vârsta de cel mult 65 de ani”.
Articolul 76, alin. (1) se completează cu litera k) cu următorul cuprins:
„k) în caz de atingere a vârstei de 65 de ani.”
Documentul integral:
181.2021.ro by Ziarul de Gardă
Ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, a înregistrat marți, 10 august, un proiect de lege privind modificarea Legii cu privire la Procuratură. Anunțul noului ministru al Justiției cu privire la modificarea Legii Procuraturii a venit la scurt timp după ce președinta R. Moldova, Maia Sandu, a anunțat că la ședința Consiliului Suprem de Securitate (CSS), care s-a desfășurat marți, 10 august, nu a participat procurorul general Alexandr Stoianoglo, membru din oficiu al CSS, declarând că „Procuratura se află în vacanță la propriu și la figurat”.
