(doc) Parlamentul de la Chișinău își asumă performanțele României în domeniul integrității
Parlamentul se mândrește cu reușitele Autorității Naționale de Integritate (ANI) din România și nu cu performanețele instituției de integritate din R. Moldova, nefuncțională mai bine de nouă luni. Și asta pentru că pe pagina oficială a legislativului la rubrica Rapoarte ale instituțiilor de stat este plasat Raportul de activitate pentru anul 2016 al Autorității Naționale de Integritate de peste Prut. În timp ce antetul documentului remis conducerii Parlamentului la 31 martie curent aparține ANI din R. Moldova, iar semnătura este pusă de președintele în exercițiu al instituției, Anatolie Donciu, raportul anexat aparține Autorității Naționale de Integritate din România.
Raportul instituției de integritate din România, pe care și l-a asumat Parlamentul pe pagina sa oficială, prezintă performanțe importante în 2016.
Astfel, inspectorii de integritate din România au finalizat 1 583 de dosare și au constatat 263 cazuri de incompatibilitate, 174 conflicte de interese, 25 cazuri privind constatarea unor diferențe nejustificate între averea dobândită și veniturile realizate și 20 cazuri referitoare la constatarea indiciilor privind sãvârșirea unor fapte penale (fals în declarații, infracțiuni asimilate faptelor de corupție).
Totodată, în 2016, prin decizie de judecată definitivă și irevocabilă, a fost confiscată averea a patru ofițeri de poliție, doi directori de instituții publice, trei demnitari, patru aleși locali și trei funcționari.
Raportul instituției de integritate din R. Moldova, care a fost reformată și din 1 august 2016 și-a schimbat denumirea din „comisie” în Autoritatea Națională de Integritate, se regăsește însă pe pagina oficială a instituției, ani.md.
Succesele ANI din R. Moldova sunt însă mult mai modeste. De la începutul lui 2016 și până la 31 iulie, dată când instituția a devenit nefuncțională, fiind demarată procedura de reformare, ANI a inițiat 260 de proceduri de control. În aceeași perioadă, ANI a finalizat 303 dosare, majoritatea dintre acestea, 188 la număr au fost însă clasate și numai 115 au constatat probleme de integritate. Instituția de integritate de la Chișinău nu prezintă finalitatea dosarelor demarate. Respectiv, nu se cunoaște numărul persoanelor demise din funcție sau cazurile de confiscare a averii, dacă asemenea cazuri au existat.
Pe 17 iunie 2016, Parlamentul a votat în lectură finală aşa-numitul „pachet de integritate” format din trei legi: Legea cu privire la Autoritatea Naţională de Integritate (ANI), Legea privind declararea averii şi intereselor personale şi Legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative. Legile au fost promulgate de şeful statului la 28 iulie şi au intrat în vigoare la 1 august 2016. De atunci, a dispărut Comisia Naţională de Integritate (CNI) şi a fost înfiinţată ANI, care însă nu este funcţională nici la opt luni de la intrarea în vigoare a legii. Astfel, toate declaraţiile cu privire la venituri şi proprietate ale funcţionarilor din R. Moldova rămân neverificate. Noua instituție presupune un număr de 30 de inspectori de integritate care vor avea independență funcțională, vor putea constata abaterile în declarațiile de avere ale demnitarilor și vor avea dreptul să aplice sancțiuni.
Update: La câteva ore de la publicarea articolului ZdG, pe site-ul Parlamentului a fost corectată greșeala și plasat Raportul de activitate al Autorității Naționale de Integritate din R. Moldova. Totodată, legislativul de la Chișinău nu a publicat niciun comunicat de presă prin care să-și prezinte scuze publice față instituția de integritate din România pentru gafa admisă.
Citiți și:
