Motivele recuzării completului de judecată al CSJ care examina recursul lui Viorel Morari împotriva deciziei prin care a fost încetat mandatul său de șef al PA
Completul de judecată care examina contestația lui Viorel Morari împotriva ordinului prin care s-a decis încetarea mandatului de şef al Procuraturii Anticorupție (PA) va fi modificat. Se întâmplă după ce magistrații Curții Supreme de Justiție (CSJ) au admis cererea de recuzare înaintată de către Viorel Morari magistraților Stela Procopciuc, Ion Malanciuc, Diana Stănilă, dar şi declarația de abținere de la judecată a magistraților nominalizați. Încheierea a fost emisă joi, 18 aprilie, și nu se poate supune niciunei căi de atac.
Viorel Morari a declarat instanței că judecătorii au examinat „un litigiu între aceleiași părţi şi cu acelaşi obiect, prin urmare pot apărea dubii privind imparțialitatea” acestora. De cealaltă parte, judecătorii Stela Procopciuc, Ion Malanciuc şi Diana Stănilă au declarat abţinere de la judecată, motivând că anterior au participat la examinarea unei cauze de contencios administrativ între aceleași părţi şi care au un obiect şi pretenții similare, considerând că nu pot participa la examinarea prezentei cauze de contencios administrativ.
„(…) Pentru a nu ridica îndoieli cu privire la imparțialitatea judecătorilor Stela Procopciuc, Ion Malanciuc şi Diana Stănilă și de a exclude orice îndoială legitimă în această privinţă, pentru soluţionarea obiectivă, imparţială a cauzei şi pentru a oferi garanţiile suficiente a unui proces echitabil la judecarea prezentei cauze, se impune admiterea declaraţia de abţinere (…)”, se spune în document.
Pe 13 martie 2024, CSJ a declarat inadmisibil recursul depus de fostul șef al PA Viorel Morari privind încetarea raportului de serviciu. Încheierea a fost emisă de către același complet de judecată, în privința căruia a fost depusă cererea de recuzare: Stela Procopciuc și magistrații Diana Stănilă și Ion Malanciuc.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție a menționat în încheierea emisă că recursul depus de Viorel Morari conținea obiecții de fapt şi de drept similare celor expuse în cadrul examinării cauzei și în cererea de apel, care au fost analizate de către prima instanţă şi Curtea de Apel Chişinău, „fiind apreciate corespunzător”.
În 2021, PG anunța că prin ordinul procurorului general de atunci, Alexandr Stoianoglo, a fost sistată suspendarea din funcție și, respectiv, încetate raporturile de serviciu cu fostul procuror-șef al Procuraturii Anticorupție (PA), Viorel Morari.
- Dosarul Morari: Retrospectiva
- Cine este procurorul în baza declarațiilor căruia a fost pornită urmărirea penală pe numele lui Viorel Morari
La 26 decembrie 2019, procurorul general Alexandr Stoianoglo, în temeiul a 2 acte de sesizare înregistrate la PG, a pornit urmărirea pentru abuz de serviciu și fals în acte publice, bănuit în comiterea acestor fapte fiind Viorel Morari. Potrivit informațiilor furnizate anterior de către Procuratura Generală, Viorel Morari este învinuit că ar fi primit de la Vladimir Plahotniuc o plângere pe care ar fi înregistrat-o contrar prevederilor legale, în baza căreia a pornit o cauză penală şi a falsificat o serie de acte procesuale.
