Motivele care au stat la baza nepromovării evaluării Comisiei Pre-Vetting de către magistrații Angela Bostan și Iurie Bejenaru. Deciziile au fost făcute publice
Deciziile motivate ale Comisiei Pre-Vetting privind nepromovarea evaluării integrității de către magistrații Angela Bostan, de la Curtea de Apel Chișinău, și Iurie Bejenaru, de la Curtea Supremă de Justiție au fost făcute publice luni, 9 ianuarie.
Conform Deciziei nr. 6 din 9 decembrie 2022, motivele care au dus la nepromovarea evaluării judecătoarei Angela Bostan la funcția de membru în CSM, înglobează în sine existența unui „dubiu serios” cu privire la respectarea de către Angela Bostan atât a criteriilor de integritate etică, cât și a celor de ordin financiar.
Decizie BOSTAN Depersonalizata by Ziarul de Gardă on Scribd
În cazul judecătoarei Angela Bostan, comisia a apreciat critic sursa de fonduri pentru finanțarea apartamentului de 74 de metri pătrați achiziționat la un preț de 973 de mii de lei din banii obținuți de la trei persoane distincte. Prima sursă financiară constituia contribuția mamei candidatei, circa 6500 de euro, din vânzarea unui apartament situat în or. Cahul, cât și veniturilor obținute din activitatea de întreprinzător desfășurată în bază de patent.
A treia sursă a fost contribuția de 30 de mii de euro a unei rude apropiate a candidatei care activează în afara țării de circa 17 ani. Această contribuție a fost documentată prin declarații pe proprie răspundere a rudei menționate în care au fost consemnate neconcordanțe.
Comisia a apreciat critic, ca fiind nefondate atât explicațiile privind economiile personale realizate de către mama candidatei în perioada anterioară achiziționării apartamentului vizat, cât și contribuția financiară a rudei apropiate a candidatei și cele două declarații pe propria răspundere, primite din partea persoanei vizate. Comisia are dubii serioase cu privire la conformitatea candidatei cu criteriul de integritate financiară, cu privire la achiziția și finanțarea imobilului mamei din Chișinău în 2018, care nu au fost înlăturate de candidată.
În ceea ce privește criteriile de integritate etică, Comisia a făcut referire la participarea judecătoarei Angela Bostan la Adunarea Generală a Judecătorilor din 27 septembrie 2019. Examinând acest aspect, Comisia a ajuns la concluzia că comportamentul și rolul pe care și l-a asumat în cadrul Adunării Generale a Judecătorilor provoacă un dubiu serios privind respectarea criteriului de integritate etică, dubiu care nu a fost atenuat de către candidată.
Comisia Pre-Vetting a decis că judecătorul Iurie Bejenaru nu corespunde criteriilor de integritate, întrucât s-au constatat „dubii serioase” cu privire la respectarea de către candidat a criteriilor de integritate etică și financiară.
Comisia a apreciat critic modul de dobândire de către judecătorul Iurie Bejenaru:
1.Teren de 0,06 hectare în municipiul Chișinău, or. Durlești obținut în anul 2007 în cadrul programului de îmbunătățire a condițiilor de trai ale judecătorilor.
În anul 2007, în baza unei cereri de îmbunătățire a condițiilor de trai, candidatul a obținut gratuit de la stat un teren pentru construcții și amenajări de 0,06 hectare în municipiul Chișinău, or. Durlești, pe care l-a vândut în anul 2016 cu 300 de mii de lei, fără a încerca să realizeze vreo construcție pe terenul solicitat în scopul îmbunătățirii condițiilor de trai. În această perioadă, familia lui Iurie Bejenaru a continuat să locuiască în același apartament de 70,9 metri pătrați.
2. Casă de 101 metri pătrați și teren de 0,06 hectare în mun. Chișinău, obținute de părinții lui Iurie Bejenaru în anul 2008 și sursa mijloacelor financiare utilizate pentru renovarea acestei case, care nu au fost înlăturate de candidat.
3. Automobile scumpe. Comisia a observat un algoritm prin care judecătorul folosea gratuit automobile scumpe de la aceeași rudă și apoi le cumpăra la un preț subevaluat.
4. Nedeclararea donațiilor și contribuțiilor făcute de magistrat și de soția acestuia fiului lor în anii 2017 și 2018 în modul prevăzut de lege.
Comisia a considerat în special că judecătorul Iurie Bejenaru a omis în mod repetat să declare donații în modul prevăzut de lege și că sumele erau substanțiale, în speță depășind 862 de mii de lei. Astfel, Comisia a concluzionat că există o îndoială rezonabilă cu privire la conformitatea candidatului cu cerințele prevăzute în legislația cu privire la declararea averii și a intereselor personale.
5. Eșecul candidatului de a-și declara abținerea în două proceduri în care cunoștințele sale apropiate reprezentau părțile, nu a asigurat respectarea principiului imparțialității și a dat naștere la îndoieli cu privire la respectarea de către acesta a standardelor etice, drept urmare a cărora încrederea publică în sistemul judiciar a fost subminată. „Comisia are dubii serioase cu privire la conformitatea candidatului cu criteriul de integritate etică cu privire la examinarea a două cauze de către candidat în care acesta a avut relații apropiate cu avocatul/reprezentantul uneia dintre părți, care nu au fost înlăturate de candidat”.
