Motivarea deciziei luate de CSJ după ce a respins recursul în anulare în dosarul Platon
Curtea Supremă de Justiție a publicat hotărârea din 7 mai 2020, prin care a respins, drept inadmisibil, recursul în anulare declarat de avocații lui Veaceslav Platon în dosarul în care acesta a fost condamnat la 18 ani de închisoare.
Magistraţii au atestat că nu se constată vreun viciu fundamental sau erori de drept la condamnarea lui veceaslav Platon.
,,Avocatul Rudenco Eduard în numele condamnatului Platon Veaceslav, în termenul prevăzut de lege, a depus recurs în anulare împotriva deciziei Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 14 noiembrie 2018, deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 decembrie 2017 și sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 20 aprilie 2017, solicitând casarea acestora, constatarea viciului fundamental și dispunerea achitării lui Platon Veaceslav de sub învinuirile aduse în baza art. 190 alin. (5) și art. 243 alin. (3) lit. b) Cod penal.
În argumentarea recursului în anulare declarat, apărarea invocă faptul că instanța de recurs ordinar a admis în speță un viciu fundamantal, în rezultat condamnatului Platon Veaceslav fiindu-i încălcat dreptul la un proces echitabil”, se arată în decizia motivată a CSJ.
Potrivit CSJ, ,,conținutul recursului în anulare se rezumă la critici cu privire la repartizarea ilegală a dosarului către judecătorul Budeci Vitalie în prima instanță; critici cu privire la faptul că judecătorii din instanța de apel nu aveau dreptul de a examina cauza în urma ridicării sechestrului, deoarece și-au expus opinia asupra unei solicitări indicate în cererile de apel, până la luarea unei decizii; critici cu privire la examinarea procesului în ședințe închise; argumente cu privire la dezacordul privind înlăturarea inculpatului Platon Veaceslav din ședința de judecată și examinarea cauzei în lipsa acestuia; dezacordul cu privire la înlăturarea avocaților din proces, referitor la lipsirea lui Platon Veaceslav de dreptul de a face cunoștință cu materialele cauzei penale, etc.”
,,Colegiul penal reţine că, instanţele judecătoreşti corect au stabilit încadrarea juridică a acţiunilor condamnatului Platon Veaceslav în baza art. 190 alin. (5) și art. 243 alin. (3) lit. b) Cod penal, iar vinovăţia acestuia a fost dovedită prin cumulul de probe, care în şedinţele de judecată a instanţei de fond și de apel, au fost verificate şi apreciate din punct de vedere al pertinenţei, concludenţei, utilităţii şi veridicităţii, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor”.
Totodată Colegiul penal reține, că încadrând faptele săvârșite de către inculpat, instanțele de judecată în mod corect au apreciat probele administrate în cadrul urmăririi penale, potrivit cărora mijloacele financiare sustrase de către inculpat din BC „Banca de Economii” SA au fost direcționate pentru stingerea creditelor de la BC „Victoriabank” SA a companiilor „INFOART INTERNATIONAL” SRL, „NEGHINA COM” SRL, ÎCS „CRISTAL IMPEX” SRL, „SEMGROUP SYSTEMS” SRL ȘI „BOGDAN AND CO” SRL, în perioada lunii decembrie 2011.
Se face referinţă la numeroase companii, dar este menţionată şi compania Zenit Management LP, despre care avocaţii lui Platon, dar şi el personal susţineau că ar fi gestionată de Ilan Şor.
„În acest sens Colegiul penal ține să menționeze că instanțele de judecată în mod corect au dat apreciere probelor administrate în cadrul urmăririi penale și cercetate în ședințele de judecată, stabilind existența unui comportament activ al condamnatului la gestionarea companiilor rezidente și nerezidente care figurează în învinuire prin intermediul unor persoane care figurau de iure în raport cu aceste companii, fiind stabilit faptul că anume condamnatul a fost gestionarul și beneficiarul de facto al acestora, inclusiv al companiilor „ZENIT MANAGEMENT” LP și „ANKOR GETAWAY” LP.”
În opinia Colegiului penal, instanțele de judecată corect au încadrat acțiunile inculpatului, reieșind din limitele învinuirii înaintate, iar faptul că organul de urmărire penală și acuzarea, fiind investite prin lege, cu dreptul de a examina minuțios toate aspectele învinuirii aduse condamnatului, au ajuns la concluzia că acțiunile altor persoane în realizarea laturii obiective a infracțiunii nu schimbă situația juridică a condamnatului, este o competență și prerogativă a acestora și ține de metodele tactice de înfăptuire a urmăririi penale întru atingerea scopului procesului penal.
Procurorul general, Alexandr Stoianoglo, a declarat la 18 mai, curent, că dosarul în privința lui Veaceslav Platon a fost falsificat în totalitate, iar principalul beneficiar al furtului miliardului a fost Vlad Plahotniuc.
- Procurorul general: Dosarul în privința lui Platon, falsificat. Principalul beneficiar al furtului miliardului – Plahotniuc
- Drumul lui Platon spre libertate și al statului spre plata unor despăgubiri de miliarde
La 7 mai 2020, Plenul Colegiului Penal al CSJ a respins ca inadmisibil și recursul în anulare depus de avocații lui Platon, astfel că, la nivel național, au fost epuizate toate căile de atac în primul dosar, în care Veaceslav Platon a fost condamnat la 18 ani de închisoare.
Controversatul om de afaceri Veaceslav Platon a fost condamnat în aprilie 2017 la 18 ani de închisoare. Acesta este învinuit că ar fi obținut, prin scheme ilegale, aproximativ 1 miliard de lei de la Banca de Economii a Moldovei, în urma unor credite acordate pentru firme conduse de persoane interpuse în noiembrie 2014.
Veaceslav Platon a fost reținut la 25 iulie 2016 la Kiev, în aceeași zi în care autoritățile de la Chișinău l-au anunțat în căutare internațională, fiind învinuit în dosarul privind fraudarea Băncii de Economii, de unde ar fi primit credite neperformante în sumă de aproximativ 800 milioane de lei. Pe 29 august 2016 Platon a fost extrădat în R. Moldova. Procurorul pe acest caz a cerut pentru Platon o pedeapsă cumulativă de 23 de ani de închisoare.
În 2017, judecătorii l-au condamnat pe Veaceslav Platon și într-un alt dosar, la 12 ani de închisoare. Potrivit actului de inculpare, pe parcursul anului 2016, Platon, fiind gestionarul cu pachetul majoritar de acţiuni a trei companii de asigurare, deţinute prin intermediul unor persoane interpuse, ar fi organizat sustragerea mijloacele financiare deţinute pe conturile companiilor prenotate. Potrivit unui comunicat de presă al Procuraturii Generale, inculpatul ar fi implicat în comiterea faptei infracţionale pe încă două persoane în calitate de autori, care nemijlocit urmau să realizeze planul criminal elaborat în vederea obţinerii bunurilor ce nu li se cuvin. Grupul nu ar fi reușit să-și pună în aplicare schema, fiind reţinuţi. Cele două pedepse urmează să fie comasate.
Veaceslav Platon a fost deputat în Parlamentul R. Moldova între anii 2009-2010, pe listele Alianţei Moldova Noastră, fiind considerat unul dintre cei mai bogaţi cetăţeni moldoveni. Anterior, în 1998, a fost ales membru al Consiliului Municipal Chișinău pe listele blocului electoral al agrarienilor. În 1994 a devenit vicepreședinte al consiliului de administrare al băncii „Moldindconbank”, apoi și vicepreședinte al consiliului băncii „Investprivatbank”. A avut afaceri în domeniul zahărului în R. Moldova apoi în domeniul atomo-energetic din Ucraina. De-a lungul anilor, acesta a fost acuzat de participarea la diverse scheme dubioase, fiind poreclit „raiderul nr. 1 din CSI”. În special prin intermediari, Platon deţine afaceri în R. Moldova, Ucraina şi Rusia.
Platon a acuzat că dosarele penale emise pe numele său ar fi o comandă venită din partea fostului său partener de afaceri, Vladimir Plahotniuc.
