DOC Ministerul Justiției propune perfecționarea mecanismului despăgubirii pentru condițiile de detenție

Ministerul Justiției propune modificarea mai multor prevederi din Codul de procedură penală, prin care urmărește perfecționarea mecanismului despăgubirii pentru condițiile de detenție.

Astfel, autoritățile propun:

• abordarea echivalentă a formei de despăgubiri pentru preveniți vs. condamnați. Prin urmare, în cazul constatării încălcării drepturilor privind condițiile de detenție, garantate de art.3 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, reducerea pedepsei se va calcula în felul următor: de la 1 la 2 zile de reduceri pentru 10 zile de detenție în condiții precare calculate cumulativ, ci nu „două zile de închisoare pentru o zi de arest preventiv”, iar în cazul constatării circumstanțelor prevăzute la art. 473²alin. (3), instanța de judecată dispune reducerea pedepsei condamnatului, calculându-se de la 1 la 2 zile de reduceri pentru 10 zile de detenție în condiții precare calculate cumulativ, ci nu „de la 1 la 3 zile”.
• instituirea temeiului special de recurs în cazul examinării chestiunilor prevăzute de art. 469 din Codul de procedură penală: „instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței”.
• introducerea termenului de prescripție de contestare a actelor organului care pune în executare hotărârea judecătorească de condamnare privativă de libertate.
• admisibilitatea plângerilor privind condițiile precare de detenție. În cazul în care plângerea depusă nu va corespunde cerințelor stabilite în alin. (2) din art. 4732 din Codul de procedură penală (plângere nesusținută), judecătorul de instrucție va oferi condamnatului sau prevenitului un termen rezonabil pentru a-și detalia pretențiile. Data depunerii plângerii se va considera data depunerii plângerii suplimentare care corespunde cerințelor stabilite în alin. (2) art. 4732, iar dacă nici după acordarea termenului suplimentar plângerea nu va corespunde total sau parțial acestor cerințe, ea se va declara total sau parțial inadmisibilă.
• rotunjirea termenului. „Având în vedere că sunt foarte puține cazuri când persoanele s-au aflat în detenție în condiții precare într-un număr de zile care poate fi împărțit exact la 10, instanțele de judecată încasează despăgubirea în valoare bănească, deși termenul rămas neexecutat ar putea permite reducerea și în cazul acestor zile. Astfel, se propune oferirea dreptului judecătorului de instrucție de a rotunji termenele constatate ca fiind executate în condiții precare de detenție în primul rând pentru a pune capăt efectelor acestor condiții prin eliberarea mai grabnică a persoanei, iar pe de altă parte, această modificare va permite economisirea surselor bugetare”, este indicat în nota informativă.
• majorarea termenului de prezentare a raportului instituției penitenciare asupra plângerii la 20 zile.
• reducerea pedepsei în calitate de remediu compensator să se efectueze în privința: persoanelor condamnate la detenție pe viață, persoanelor condamnate pentru infracțiunile prevăzute la art. 135-144 și infracțiunile contra vieții și sănătății și infracțiunile prevăzute la art. 324-326, 333-335, 337-349.
• indicarea expresă că termenul redus nu se consideră efectiv executat.

Avocatul Sergiu Muntean consideră că proiectul vine să minimalizeze cercul deținuților care vor avea dreptul să înainteze aceste tipuri de cerere, dar și să limiteze drepturile neproporțional de vaste ale deținuților de până în momentul suspendării prevederilor legale din Codul de procedură penală.

„Cred că mecanismul implementat la 1 ianuarie 2019 conținea mai multe lacune, precum: nu era stipulat un termen de atac, ceea ce permitea deținuților să conteste oricând hotărârea instanței, nu existau temeiuri limitate pentru a înainta o asemenea cerere, nu exista o limitare a cercului de deținuți care pot beneficia de reducerea pedepsei. Logica juridică prevede că de diferite instituții din Codul penal sau procesual-penal pot profita condamnații care au comis infracțiuni ușoare, mai puțin grave, iar cei care au comis infracțiuni grave, deosebit de grave și excepțional de grave mai rar au opțiuni ce le-ar facilita executarea pedepselor privative de libertate. În acest sens, racordările care se doresc operate în prezent au un caracter logic din punct de vedere al legiuitorului.

Ceea ce trezește dubii este implementarea acestui mecanism acum un an și perioada relativ scurtă în care aceste prevederi au produs efecte, fapte care într-un stat mic nu pot să nu fie legate cu influențele politicului, iar odată ce facem acest lucru, din punctul de vedere al unui observator străin, pot apărea diferite bănuieli rezonabile cu privire la calitatea normelor primar adoptate și lacunele care au existat pe parcursul a aproximativ un an calendaristic”, a menționat avocatul pentru ZdG.

Proiectul de lege privind suspendarea aplicării reducerii pedepsei condamnatului deţinut în condiţii precare a fost aprobat în februarie. Conform acestuia, până la 1 septembrie 2020, Guvernul trebuie să prezinte Parlamentului un proiect de lege privind perfecţionarea mecanismului compensator.

• Ce spun experții despre decizia Guvernului de a supenda mecanismul compensatoriu

• Statul se declară „vinovat” în fața deținuților

Conform mecanismului compensatoriu care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2019, plângerile deținuților sunt examinate de judecătorul de instrucție în maximum trei luni, că sarcina probațiunii lipsei de încălcare a condițiilor de detenție invocate de autorul plângerii îi revine reprezentantului administrației instituției penitenciare și că acesta prezintă instanței de judecată în scris, în termen de 10 zile, un raport în care răspunde la toate pretențiile invocate de condamnat sau prevenit în plângere, cu menționarea măsurilor întreprinse pentru înlăturarea condițiilor de detenție contestate.

Printre cazurile de rezonanță în care a fost aplicat acest mecanism compensatoriu se numără cel al fostului premier Vlad Filat. La 30 iulie 2019, Judecătoria Chișinău a redus cu 682 de zile sentința cu nouă ani de închisoare, iar ulterior acesta a fost eliberat. Totodată, lui Veaceslav Platon i-a fost redus termenul cu 565 de zile.

În august 2019, fostul sportiv Ion Șoltoianu, condamnat în 2013 la 12 ani de închisoare pentru omor, păstrare ilegală de arme şi şantaj, a fost eliberat din Penitenciarul nr. 13 prin aplicarea aceluiași mecanism compensatoriu.