Maia Sandu a semnat decretul privind demiterea judecătorului Alexei Paniș
Președinta Maia Sandu a semnat decretul de eliberare din funcție a judecătorului Alexei Paniș. Actul este datat cu 26 februarie și poate fi contestat în instanță.
Pe 23 decembrie 2024, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a analizat cererea judecătorului Alexei Paniș de la Judecătoria Chișinău, privind înaintarea propunerii repetate președintelui R. Moldova de numire în funcție până la atingerea plafonului de vârstă. Cu 6 voturi „pro” și 4 „împotrivă”, CSM a respins cererea magistratului Alexei Paniș și a propus președintei Maia Sandu eliberarea acestuia din funcția de judecător.
Decretul președintei Sandu face trimitere spre decizia CSM și meționează că refuzul președintei de numire sau de reconfirmare in funcție a judecătorului putea fi depășit prin votul 2/3 din membrii CSM.
Paniș a încercat să ajungă în funcție de membru al CSM, dar nu a promovat de două ori evaluarea integrității.
Alexei Paniș by Ziarul de Gardă
Comisia Pre-Vetting a anunțat că a finalizat evaluarea reluată în privința judecătorului Alexei Paniș, candidat pentru funcția de membru CSM, din rândul candidaților judecători. Potrivit Comisiei, candidatul nu a promovat evaluarea reluată pentru că „nu întrunește criteriile de integritate financiară și etică”.
Alexei Paniș a fost numit în funcția de judecător în martie 2017, pe un termen inițial de 5 ani, pentru a activa la Judecătoria Chișinău. În toamna anului 2022, șefa statului a refuzat numirea acestuia în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă.
În opinia judecătorului Alexei Paniş, decizia Comisiei de evaluare din ianuarie 2023 emisă în privinţa sa „este ilegală şi a fost influențată de factori politici, în special fiind ghidată de doleanțele președintelui R. Moldova, Maia Sandu şi a grupurilor de interese care aservesc regimul actual.”
Acesta a invocat participarea în procesul de luare a deciziei în privința sa a membrelor Comisiei Pre-Vetting, Tatiana Răducanu și Nadejda Hriptievschi, care „nu și-au exercitat mandatul cu imparțialitate şi obiectivitate”.
Paniș a mai menționat că în perioada evaluării i-ar fi fost accesate datele cu caracter personal de către Secretariatul Parlamentului, dar și că ar fi fost admise „erori grave” în procesul de analiză a materialelor de evaluare de către Comisia Pre-Vetting şi în procesul de traducere a acestora.
În timpul primilor audieri, candidatul a fost întrebat despre trei aspecte financiare și etice:
- Sursa mijloacelor bănești pentru un împrumut care i-a fost oferit de tatăl său, în valoare de 300 000 de lei și banii utilizați din cardul salarial al tatălui în anul 2022, în timp ce acesta a fost supus procedurii de verificare;
- Vânzarea automobilului Kia Sorento în anul 2017 cu 300 de mii de lei și investițiile în numerar din 2018 în casa amplasată în municipiul Chișinău;
- Declarația publică a candidatului din 19 ianuarie 2022.
Comisia de evaluare a considerat ca fiind îngrijorătoare justificarea lui Alexei Paniș privind acceptarea mijloacelor bănești de la părinții săi, în special atunci când acesta a întrebat Comisia dacă „se așteaptă ca el să ia mită în loc să accepte ajutorul părinților săi”.
Primul complet de judecată special din cadrul CSJ care a examinat constestațiile împotriva Comisiei Vetting a considerat că în acest caz Comisia de evaluare „nejustificat” a constatat „dubii serioase” în legătură cu sursa de mijloace bănești pentru împrumutul de 300 de mii de lei și cardul salarial al tatălui candidatului. „Această concluzie s-a bazat izolat doar pe actul de constatare emis de Autoritatea Națională de Integritate la 8 septembrie 2021, prin care s-a constatat că în perioada anilor 2012-2020 diferența dintre averea dobândită de părinții candidatului Alexei Paniș și veniturile acestora a fost de 1 928 091 de lei”, a notat CSJ.
Conform CSJ, decizia Comisiei de evaluare a fost neîntemeiată, iar reclamantul a avut dreptul la o decizie favorabilă, deoarece decizia contestată a fost „viciată în special din punct de vedere al proporționalității, al interpretării greșite a noțiunilor juridice nedefinite și al egalității de tratament”.
Privind cel de-al doilea subiect, completul de judecată special a relevat că Comisia de evaluare nu ar fi respectat prevederile din Regulamentul de evaluare, inversând sarcina probațiunii, precum și că nu ar fi întreprins măsurile prevăzute de legea specială și de regulamentul intern pentru a solicita de la Agenția Servicii Publice (ASP) date privind tranzacția de vânzare de către Alexei Paniș a automobilului Kia Sorento în anul 2017.
Completul de judecată special a evidențiat că venitul încasat de 300 de mii de lei din vânzarea automobilului a făcut parte din suma de 1 507 590 de lei pe care Alexei Paniș o deținea și a declarat-o în anul 2018.
„Din această sumă, în octombrie 2018, Alexei Paniș a achitat 984 070 de lei (estimativ 50 000 de euro) pentru o casă și un teren situate în municipiul Chișinău. După achiziționarea casei în municipiul Chișinău, banii rămași ai lui Alexei Paniș, deținuți în numerar, au însumat 523 590 de lei. (…) Alexei Paniș a explicat Comisiei de evaluare că din suma rămasă după procurarea casei de locuit și a terenului adiacent din municipiul Chișinău, circa 200 000 de lei au fost folosiți pentru cheltuieli de consum, iar restul banilor, până la 300 000 de lei, au fost folosiți în primele luni ale anului 2019 pentru investiții în casă. Respectiv, la situația din 29 martie 2019, nu mai deținea în numerar mijloace bănești ce ar fi depășit suma de 92 250 de lei (15 salarii medii lunare pe economie)”, a subliniat atunci CSJ.
În privința celei de-a treia neconformități, judecătorul Alexei Paniș ar fi făcut un atac amplu la adresa lui Eugeniu Rurac și pe marginea sesizărilor depuse de acesta privind verificarea acțiunilor judecătorului Alexei Paniș la emiterea hotărârii din 31 decembrie 2021 de a-l repune pe Vladislav Clima în funcția administrativă de președinte al Curții de Apel Chișinău.
Completul de judecată special a observat că decizia Comisiei Pre-Vetting nu ar fi conținut o motivare „consecventă și întemeiată”, din care să rezulte cum Comisia de evaluare a calificat declarația publică din ianuarie 2022 a judecătorului Alexei Paniș ca fiind „încălcare gravă a regulilor de etică și conduită profesională a judecătorilor”, în condițiile în care Plenul Colegiului disciplinar din cadrul CSM a conchis că această faptă a judecătorului Alexei Paniș nu constituie o abatere disciplinară gravă.
Membrul Comisiei Pre-Vetting, Vitalie Miron, care mai târziu a renunțat la mandat, a formulat o opinie separată prin care și-a expus dezacordul față de poziția Comisiei de evaluare.
