Devine CSM-ul funcțional după votul Parlamentului? Cine sunt și ce avere declară cei trei candidați non-judecători la funcții în CSM care au promovat evaluarea Comisiei Pre-Vetting
Comisia juridică numiri și imunități propune joi, 30 martie, Parlamentului numirea celor trei candidați non-judecători la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) care au promovat evaluarea Comisiei Pre-Vetting. Este vorba despre Ion Guzun, Tatiana Ciaglic și Alexandru Postica.
În cazul în care deputații din Parlamentul de la Chișinău vor susține candidaturile nominalizate, CSM-ul ar putea deveni funcțional cu doar patru membri (trei non-judecători și Nina Cernat – magistrata care continuă să-și exercite atribuțiile de membru al CSM până la următoarea ședință a Adunării Generale a Judecătorilor, unde ar urma să fie aleși membrii permanenți ai CSM din rândul judecătorilor), a explicat, pentru Ziarul de Gardă, președinta Comisiei juridice, numiri şi imunităţi, Olesea Stamate, înainte de ședința Parlamentului.
Potrivit ei, eventualul CSM format din cei patru membri „nu ar trebui să ia decizii pe cariera judecătorilor, ci mai degrabă decizii de administrare, adică de deblocare a anumitor procese, de anunțare a concursurilor necesare”.
„(…) Eventual, dacă Parlamentul îi votează astăzi pe cei trei (n.red. candidați non-judecători) propuși de Comisie, vor fi patru membri și el (n.red. CSM) devine funcțional, poate lua decizii din punctul meu de vedere. El nu ar trebui să ia decizii pe cariera judecătorilor, mai degrabă decizii de administrare, adică de deblocare a anumitor procese, de anunțare a concursurilor necesare (…). Potrivit legislației, CSM este deliberativ când 2/3 din membrii aflați în exercițiul funcției sunt prezenți la ședință. În exercițiul funcției vor fi patru, în cazul în care aceștia trei sunt votați de Parlament (…). Ținând cont de faptul că componența este redusă la majoritatea membrilor din partea societății civile și este un singur judecător, evident că legalitatea sa în deciziile de carieră poate fi pusă la îndoială, respectiv acest CSM urmează să pornească deblocarea anumitor procese, să lanseze concursuri, ca între timp Adunarea Generală a Judecătorilor să-și numească reprezentanții săi în CSM și CSM-ul, deja în componență deplină, să poate preia procesele și să le continue (…)”, a declarat Olesea Stamate.
CV-urile și averile celor trei candidați non-judecători
Ion Guzun ocupă în prezent funcția de director al Secretariatului Comitetului Consultativ Independent Anticorupție, membru al Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor al Consiliului Superior al Magistraturii, președinte al Comisiei pentru problemele grațierii persoanelor condamnate pe lângă președintele R. Moldova și vicepreședinte al Consiliului Amnesty International Moldova, conform CV-ului său. În perioada iulie 2011 – iunie 2013, el a activat în calitate de membru al Consiliului consultativ pentru prevenirea torturii în acdrul Comisiei juridice, numiri și imunități. În aprilie 2007 – iunie 2009 a activat la Programul Națiunilor Unite pentru dezvoltare (PNUD Moldova).
Ion Guzun a absolvit Facultatea de Drept de la Universitatea de Stat din Moldova. El a făcut studii de masterat la Universitatea din Connecticut, SUA.
Declarația de avere și interese personale a lui Ion Guzun pentru 2021:
Alexandru Postica este consilier pe dezvoltare strategică în cadrul Asociației Promo-LEX și președinte al Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici din Moldova. Potrivit CV-ului său, în perioada 15 aprilie 2005 – 31 ianuarie 2021 a activat în calitate de director al Programului drepturilor omului din cadrul Asociației Promo-LEX. Pe parcursul anilor, Alexandru Postica a oferit servicii juridice și de consultanță pentru mai multe organizații. Alexandru Postica a făcut studii de licență și masterat la Academia „Ștefan cel Mare” a Ministerului Afacerilor Interne.
Declarația de avere și interese personale a lui Alexandru Postica pentru 2021:
Tatiana Ciaglic este șefa Secției e-instruire în cadrul Centrului de Informații Juridice și expertă în cadrul Oficiului Consiliului Europei la Chișinău. În perioada aprilie 2020 – februarie 2022, ea a fost expertă în cadrul Grupului de experți în domeniul justiției. În anii 2012-2016 a activat în calitate de președintă a Consiliului de mediere din cadrul Ministerului Justiției.
Pe 30 martie 2023, Comisia Pre-Vetting a anunțat că a finalizat evaluarea grupului de candidați propuși de către Parlament la funcții în CSM și a emis ultima decizie în acest sens. Potrivit Comisiei, candidatul non-judecător la CSM, Alexandru Rotari, nu a promovat evaluarea integrității. Alexandru Rotari urmează să notifice Comisia dacă acceptă sau se opune publicării deciziei în 48 de ore. În lipsa notificării, decizia va fi publicată pe pagina web a Comisiei, într-o formă depersonalizată.
Comisia Pre-Vetting a finalizat evaluarea candidaților propuși de către Parlament la funcții în CSM
12 candidați cu experiență profesională relevantă în drept, admiși la concurs printr-o decizie a Comisiei parlamentare juridice, numiri și imunități, au trecut prin procesul de verificare a integrității financiare și etice, desfășurat de Comisia Pre-Vetting, pentru a putea deveni eligibili să ocupe o funcție de membru în CSM. Urmare a evaluării non-judecătorilor, Comisia a emis trei decizii de promovare și nouă decizii de nepromovare a evaluării, patru dintre care au fost pe motivul retragerii din concurs sau nedepunerii în termen a declarației pentru 5 ani. Până în acest moment, 9 din cei 12 candidați evaluați au acceptat publicarea deciziilor Comisiei Pre-Vetting.
Doar cinci judecători, candidați la funcții în CSM, au promovat evaluarea Comisiei pre-vetting – Livia Mitrofan şi Maria Frunze de la Judecătoria Chişinău, sediul Centru, Ioana Chironeţ, judecătoare la Judecătoria Chişinău, sediul Ciocana, Vasile Șchiopu, judecător la Judecătoria Ungheni și Sergiu Caraman, judecător la Judecătoria Criuleni.
Președinta Maia Sandu a convocat anterior Consiliul Suprem de Securitate (CSS) în legătură cu situația excepțională din justiție. Membrii Comisiei au decis că Parlamentul va pregăti cadrul legal pentru crearea Curții Anticorupție, care să fie funcțională în cel mult 3 luni. Totodată, CSM-ul urmează să fie funcțional în cel mult 30 de zile, iar Ministerul Justiției, Institutul Național al Justiției și noul CSM vor lucra împreună pentru a pregăti și a aduce tineri judecători în sistem. Recomandările CSS au venit după ce Adunarea Generală a Judecătorilor, convocată în ședință pe 17 martie, a amânat alegerea membrilor permanenți ai CSM din rândul judecătorilor.
Pentru a fi pe deplin funcțional, noul CSM trebuie să fie format din 6 judecători, aleși prin vot secret de către Adunarea Generală a Judecătorilor, și 6 non-judecători, numiți de Parlament.
