Detalii despre activitatea noului președinte al CSP. Cu ce avere vine în funcție Dumitru Obadă
Fostul agent guvernamental al R. Moldova în fața Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO), Dumitru Obadă, membru al Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), a fost ales miercuri, 3 ianuarie, în calitate de președinte al Consiliului.
După desemnarea în funcție, noul președinte al CSP a declarat că acesta nu este un mandat ușor și că împreună cu membrii Consiliului va depăși toate provocările.
„(…) Este un semnal ferm din partea fiecăruia dintre voi că toți ne dorim schimbarea spre bine. Votul de astăzi demonstrează încă o dată angajamentul pe care ni l-am asumat. Să începem activitatea cu dreptul, nu este un mandat ușor, provocări vor fi, dar cu siguranță le vom depăși (…)”, a declarat Dumitru Obadă în timpul primei ședințe a noii componențe a CSP.
Dumitru Obadă este procuror din anul 2012. Pe 29 aprilie 2021, Dumitru Obadă a fost numit în funcția de procuror-șef al Secției analiză criminologică, avizare și propuneri de legiferare din cadrul Direcției politici, reforme și protecția intereselor societății a Procuraturii Generale, pentru un mandat de 5 ani. În iunie 2022, Obadă a fost desemnat de Executiv la funcția de agent guvernamental al R. Moldova în fața CtEDO, iar la mijlocul lunii decembrie 2023 și-a dat demisia.
Comisia Pre-Vetting: procurorul întrunește „criteriile de integritate etică și financiară”
Dumitru Obadă a fost audiat de Comisia Pre-Vetting pe 21 aprilie 2023, în contextul procesului de evaluare a integrității financiare și etice a candidaților la funcția de membru în organul de autoadministrare al procurorilor. Iar la începutul lunii mai Comisia Pre-Vetting a anunțat rezultatul evaluării în privința lui Dumitru Obadă. Potrivit Comisiei, procurorul a promovat evaluarea, întrunind „criteriile de integritate etică și financiară”.
Candidatul la funcția de membru în CSP a fost întrebat în timpul audierilor despre un aspect financiar și etic – faptul că nu a declarat cheltuielile de chirie pentru activitatea soției sale în modul prevăzut de legislație.
Conform Comisiei, în actul de avere pentru ultimii cinci ani, pe care Dumitru Obadă l-a prezentat pe 3 februarie 2023 în cadrul procesului de evaluare, el a declarat diverse cheltuieli legate de biroul notarial al soției sale.
„Suma pe care a indicat-o ca cheltuieli de chirie pentru fiecare dintre cei cinci ani a fost diferită de sumele care au fost declarate la Serviciul Fiscal de Stat (în continuare SFS). În declarația pentru ultimii 5 ani, candidatul a declarat pentru anul 2017 cheltuieli de chirie în sumă de 29.300 de lei; la SFS pentru anul respectiv au fost declarați 137.382 de lei. Pentru anul 2018, el a declarat cheltuieli de chirie în sumă de 28.100 de lei; 130.932 de lei au fost declarați la SFS. Pentru anul 2019, candidatul a declarat cheltuieli de chirie de 160.000 de lei; 205.746 de lei au fost declarați la SFS. Pentru anul 2020, el a declarat cheltuieli de chirie de 228.000 de lei; 214.125 de lei au fost declarați la SFS. Pentru anul 2021, el a declarat cheltuieli de chirie de 327.000 de lei; la SFS, pentru anul respectiv, au fost declarați 323.099 de lei. Astfel, pentru anii 2017- 2019, în declarația sa pentru ultimii 5 ani, candidatul a subevaluat suma cheltuielilor de chirie suportate de biroul notarial al soției sale. Pentru anii 2020 și 2021, el a supraestimat suma cheltuielilor de chirie. Candidatul a menționat în declarația sa pentru ultimii 5 ani că fiecare sumă furnizată reprezintă o aproximație”, se arată în decizia Comisiei emisă pe 26 aprilie 2023.
La întrebările Comisiei, în cadrul rundelor de întrebări scrise și în timpul audierilor cu privire la diferența dintre sumele cheltuielilor de chirie din declarația pentru ultimii cinci ani a candidatului și din declarațiile sale la SFS, Dumitru Obadă a explicat că sumele pe care le-a furnizat în declarația sa pentru ultimii cinci ani erau estimări ale valorii chiriei plătite și că nu a primit informații cu privire la costurile reale de chirie de la contabil atunci când a depus declarația. Ca răspuns la întrebările scrise ale Comisiei, Dumitru Obadă a furnizat contractele de locațiune pentru perioada 2017 – 2021, precum și documentele privind calculul cheltuielilor de chirie pentru anul 2017.
Averea noului președinte al CSP
Noul președinte al CSP indică în declarația de avere și interese personale că în 2022 a ridicat 170 716 de lei de la Ministerul Justiției și 198 028 de lei de la Procuratura Generală, dar și peste 89 de mii de lei și 6978 de euro din activitatea didactică, științifică și de creație.
Familia Obadă deține, din 2019, trei camioane de model Ford Transit și un automobil Volvo XC 90, fabricat în 2014, a cărui valoare indicată este de 400 de mii de lei. Cele trei camioane au fost date anul trecut în locațiune firmei SRL „Şapte Spice”, bugetul familiei Obadă fiind majorat astfel cu circa 283 de mii de lei. Din 2020, în garajul procurorului se regăsește și un automobil Toyota RAV 4, fabricat în 2020, care l-a costat 507 mii de lei.
Familia Obadă deține trei case la sol, două apartamente și alte averi imobile, conform actului său de avere. Una dintre case are 192 de metri pătrați, dată în exploatare în 2017 și evaluată la circa 2,3 milioane de lei.
„Banii au fost donați de către tatăl soției și au acoperit o parte din cheltuielile pentru construcția locuinței. Camioanele au fost procurate din banii acumulați din plățile salariale, inclusiv veniturile din activitățile de notar pe care le desfășoară soția”, declara anterior procurorul pentru ZdG.
Soția procurorului este una dintre fondatoarele S.R.L. „Şapte Spice” (specializată pe produse de brutărie și patiserie, n.red.), deținând 25% din companie. Firma a fost înregistrată pe 12 noiembrie 2014.
Conform Regulamentului CSP, președintele este ales dintre membrii Consiliului aleși din rândul procurorilor, prin vot secret. Mandatul președintelui este de 2 ani, însă poate înceta înainte de termen.
Cei cinci membri ai CSP au fost aleși vineri, 22 decembrie, de către Adunarea Generală a Procurorilor din rândul procurorilor în funcție. Astfel, în noul Consiliul Superior al Procuraturii au intrat: din rândul procurorilor Procuraturii Generale (PG) – Dumitru Obadă, din partea din partea procuraturilor teritoriale și a celor specializate – Aliona Nesterov, Eduard Panea, Elena Roșior și Olesea Vîrlan. Iuri Lealin și Mariana Cherpec vor avea calitatea de membri supleanți.
Conform noii legislații, CSP va fi compus din 10 membri, iar președintele CSM, ministrul Justiției și Avocatul Poporului nu vor mai face parte din componența Consiliului.
