Deputatul socialist Uzun a scăpat de statutul de învinuit într-un dosar privind „vătămarea corporală” și „huliganism”. Dosarul a ajuns până la CSJ, fiind sesizată și Înalta Curte
Socialistul Grigori Uzun, deputat în parlamentul R. Moldova de câteva zile, ar putea fi salvat de un dosar penal prin statutul de deputat avut în Adunarea Populară a Găgăuziei (APG). În ianuarie 2019, acesta a fost implicat într-o încăierare pe malul unui lac din Vulcănești, la care ar fi participat mai multe persoane. Atunci Uzun s-a ales cu un dosar penal, aflat la moment în instanța de judecată, întrucât avocatul părții vătămate a sesizat Curtea Constituțională (CC) privind ridicarea excepției de neconstituționalitate a unor prevederi din Codul de procedură penală.
În ianuarie 2019, Grigori Uzun a fost implicat într-o încăierare în urma căreia mai mulți consilieri locali de la Vulcănești i-au cerut să demisioneze din funcția de deputat în APG. Aleșii locali i-au cerut președintelui APG și președintei PSRM, Zinaida Greceanîi, să atragă atenția asupra incidentului petrecut de Bobotează și să aplice „cele mai dure măsuri disciplinare” în privința deputatului în APG și candidatului la funcția de deputat în parlamentul R. Moldova, Grigorii Uzun. Bătaia, la care ar fi participat mai multe persoane, a avut loc pe 19 ianuarie 2019, de Bobotează, pe malul unui lac din Vulcănești. De cealaltă parte, Uzun, dar și reprezentanții Partidul Socialiștilor, susțin că deputatul din APG a fost o victimă în acea încăierare și că, pe malul lacului, ar fi avut loc o „provocare” pusă la cale de adversarii politici ai socialiștilor.
Uzun s-a ales cu un dosar penal pentru „vătămarea intenţionată medie a integrităţii corporale sau a sănătăţii de două sau mai multe persoane”, care se pedepsește cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 200 la 240 de ore sau cu închisoare de până la 5 ani, și „huliganismul, comis de două sau mai multe persoane”, care se pedepsește cu amendă în mărime de la 550 la 1 050 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de până la 3 ani.
La 13 august 2019 avocatul lui Uzun a înaintat plângere judecătorului de instrucție a Judecătoriei Comrat, sediul Central, contestând ordonanța procurorului de recunoaștere a acestuia în calitate de învinuit. La 23 octombrie plângerea a fost admisă.
Prin încheierea dictată de judecătorul Vasili Hrapacov a fost anulată ordonanța de recunoaștere a lui Grigori Uzun în calitate de învinuit. În motivarea soluției, judecătorul a invocat că procurorul este obligat de a primi acord din partea Adunării Populare a Găgăuziei, pentru atragerea la răspundere penală a subiectului cu statut de deputat, Uzun fiind ales în ianuarie 2017 în calitate de deputat în Adunarea Populară a Găgăuziei (APG), după ce a câștigat circumscripția Vulcănești.
Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 9 decembrie 2019, au fost respinse cererile de recurs declarate de către procurorul UTA Găgăuzia și avocatul Veaceslav Dandeș, ca inadmisibile, fiind menținută fără modificări încheierea Judecătoriei Comrat, sediul Central din 23 octombrie 2019.
Decizia instanței de apel a fost atacată cu recurs în anulare de către avocatul Veaceslav Dandeș, care a solicitat casarea încheierii Judecătoriei Comrat, sediul Central, din 23 octombrie 2019 și pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie respinsă plângerea.
Concomitent, avocatul a depus cerere privind ridicarea excepției de neconstituționalitate a unor prevederi din Codul de procedură penală.
Mai exact, este vorba de sintagma „încheierea judecătorului de instrucţie este irevocabilă, cu excepţia încheierilor privind refuzul în pornirea urmăririi penale, scoaterea persoanei de sub urmărirea penală, încetarea urmăririi penale, clasarea cauzei penale şi reluarea urmăririi penale, care pot fi atacate cu recurs la curtea de apel în termen de 15 zile de la data pronunţări”, din dispoziția alin.(6) art.313 Cod de procedură penală, precum și sintagma: „hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată, inclusiv când Curtea Europeană a Drepturilor Omului informează Guvernul R. Moldova despre depunerea cererii”, din dispoziția alin.(1) art.453 Cod de procedură penală.
Printr-o încheiere din 16 septembrie 2020, un complet de judecători, în componența lui Vladimir Timofti în calitate de președinte și judecătorii Victor Boico și Nadejda Toma, a dispus sesizarea Curții Constituționale pentru efectuarea controlului constituționalității asupra celor două sintagme din Codul de procedură penală.
De asemenea, examinarea recursului în anulare a fost suspendată până la soluționarea definitivă de către CC a prezentei sesizări. Întrucât Înalta Curte nu s-a expus până în prezent asupra acestei sesizări, examinarea rămâne suspendată.
Judecătoarea Nadejda Toma a avut, însă, opinie separată, cum că prevederile legale asupra cărora s-a depus sesizarea sunt aplicabile speței date, ce nu este de competența Curții Constituționale, deoarece numai instanțele judecătorești stabilesc dacă sunt aplicabile sau nu prevederile legale invocate de reclamant la soluționarea cauzei.
Curtea Constituțională (CC) a validat joi, 11 februarie 2021, mandatul de deputat al lui Grigori Uzun care vine să-l înlocuiască pe Vladimir Golovatiuc în fracțiunea parlamentară a PSRM.
În ultima declarație de avere și interese, Uzun indică o remunerare pentru funcția de deputat în Adunarea Populară a Găgăuziei în valoare de 2.400 de lei.
Uzun indică că este proprietarul unui apartament de 77 m.p. cumpărat în 2009 cu 1,75 milioane ruble sau echivalentul a 450 mii lei.
La capitolul bunuri mobile, acesta indică șase camioane „Kamaz” care valorează, împreună, peste 21 de milioane de ruble rusești sau echivalentul a 5,4 milioane lei. Uzun mai indică un automobil Toyota Hilux de 1,65 milioane ruble sau 427 mii lei și o Toyota Land Cruiser a cărui valoare este de 1,44 milioane lei.
La alegerile prezidențiale din 2016 a fost „persoană de încredere” a concurentului electoral Igor Dodon, în acel moment lider al PSRM.
