Delapidarea fondurilor SPIA. Detalii despre demiterea din funcție a trei șefi din cadrul SPIA și ce averi declară foștii angajați ai Serviciului: Unul dintre aceștia ar locui într-o casă de tip townhouse
Trei șefi de direcție din cadrul Serviciului Protecție Internă și Anticorupție (SPIA) al Ministerului Afacerilor Interne (MAI) au fost demiși din funcții la sfârșitul lunii mai curent. Șeful Serviciului Protecție Internă și Anticorupție, Ion Mămăligă, susține că fostul șef adjunct al SPIA Gabriel Țigănaș, fostul șef al Direcției combaterea corupției Ruslan Sîrbu și fostul șef de secție în cadrul Direcției combaterea corupției Andrian Tăvăluc ar fi delapidat fondurile Serviciului cu „zeci de mii de lei”.
Foștii angajați ai SPIA susțin că nu au delapidat fondurile speciale ale Serviciului și că ordinele prin care au fost demiși sunt „ilegale” și „cu scop de intimidare”.
Ion Mămăligă, directorul SPIA susține că, pe parcursul anilor 2019-2020, Curtea de Conturi a R. Moldova a examinat întreaga activitate a MAI, inclusiv modul în care au fost gestionate mijloacele financiare destinate cheltuielilor speciale. În cadrul unei anchete, susține Mămăligă, s-a stabilit că funcționarii respectivi ar fi delapidat fondurile speciale ale SPIA.
Directorul SPIA a evitat să anunțe suma de bani cu care ar fi fost delapidat fondul special al SPIA, pentru că „sunt date cu caracter secret”.
„O parte din carențele depistate de către Curtea de Conturi au fost înlăturate imediat. În cadrul SPIA a fost instituită o comisie de examinare a actelor pentru cheltuieli speciale, în comun cu funcționarii MAI din cadrul auditului intern. Au fost depistate un șir de carențe și un șir de ilegalități admise de către funcționarii vizați. Este vorba despre delapidarea fondurilor speciale ale SPIA prin trecerea nefondată la cheltuieli speciale a mijloacelor financiare, prin aceasta fiind prejudiciat bugetul de stat. Eu nu pot să fac referință directă la suma despre care este vorba din considerentul faptului că acestea sunt date cu caracter secret. Este vorba despre mijloace financiare de ordinul zecilor de mii de lei. Reieșind din specificul activității în cauză a fost efectuată o anchetă referitoare la activitatea funcționarilor vizați. În cadrul anchetei de serviciu a fost stabilită culpabilitatea acțiunilor funcționarilor vizați, prin urmare, dumnealor au fost sancționați pentru gestionarea cheltuielilor speciale din perioada 2018-2019. Au fost sancționați disciplinar cu eliberarea din cadrul Ministerului Afacerilor Interne”, a spus Mămăligă pentru ZdG.
Directorul SPIA Ion Mămăligă susține că pe acest caz au fost sesizate Procuratura Generală (PG) și Serviciul de Informații și Securitate (SIS) „pentru a examina sub aspect penal acțiunile/ inacțiunile întreprinse de către funcționarii vizați”, dar și în temeiul „retragerii drepturilor de acces la secretul de stat”.
„Eu nu am să admit ca în sistem să existe persoane care, beneficiind de dreptul de acces la secretul de stat, conformează documente cu parafă de secretizare întru disimularea acțiunilor ilegale. Este prima acțiune de acest fel în Ministerul Afacerilor Interne – verificarea cheltuielilor speciale. Până acum ea nu a fost întreprinsă. Mijloacele destinate cheltuielilor speciale sunt ochiul nostru de veghe și nu se admit delapidări din fondul dat. Ceea ce am găsit în cadrul SPIA este absolut inexplicabil. În luna februarie 2021, a mai fost sesizată Procuratura Generală, a fost deschisă urmărirea penală în privința funcționarului eliberat Ruslan Sîrbu. Este vorba despre o cauză penală pe delapidarea fondurilor speciale. Urmează să fie examinate întreg spectrul de acte de trecere a cheltuielilor speciale din gestiunea SPIA pentru perioada anilor 2018-2021. În dependență de carențele depistate vor fi sancționați disciplinar și penal funcționarii implicați în delapidarea fondurilor speciale. Eu sunt sigur că ei încearcă să politizeze aspectul în cauză. Vă asigur că nu este vorba despre niciun fel de răfuială, niciun fel de aspect politic în ceea ce am întreprins noi”, a declarat Mămăligă.
Ruslan Sîrbu, despre delapidarea fondurilor SPIA: „Nu am cauzat prejudicii de ordin financiar instituției”
Fostul șef al Direcției combaterea corupției Ruslan Sîrbu califică ordinul prin care a fost demis drept unul „ilegal, abuziv și cu scop de intimidare”. Sîrbu susține că nu a cauzat prejudicii de ordin financiar instituției.
„Domnul Mămăligă nu poate să mă acuze că nu dumnealui este instanță de judecată sau procuror. În cadrul anchetei, dumnealui nu a stabilit nimic. După cum am spus, ordinul îl consider ilegal, abuziv și cu scop de intimidare ca să mă înlăture de la exercitarea atribuțiilor și să formeze o altă echipă și să acționeze cum i-ar plăcea dumnealui (…) Posibil sunt careva interese. Au ajuns conducătorii să se teamă de proprii subalterni și ca să nu le fie împiedicate careva activități de ale lor, probabil că din această cauză au acționat așa. Nu am cauzat prejudicii de ordin financiar instituției”, a declarat Ruslan Sîrbu pentru ZdG.
Fostul șef adjunct al SPIA: „Acest lucru se întâmplă din motiv că noi nu suntem comozi pentru Voicu și pentru Mămăligă”
Fostul șef adjunct al SPIA Gabriel Țigănaș susține că banii nu s-au aflat în gestiunea sa și că aceștia au fost cheltuiți pentru activități speciale de investigație.
„Haideți să pornim de la noțiunea unei delapidări, vreau să vă spun că domnul Mămăligă idee nu are de noțiunea de delapidare. Delapidarea înseamnă că bunurile trebuie să fie încredințate unei persoane și persoana respectivă le consumă după propria lui dorință. Dacă e să vorbim despre mine, acei bani nu au fost în gestiunea mea. În anul 2018, când eu nu eram conducător, colegii din Direcția combaterea corupției au examinat un material de constatare și l-au expediat după competență Procuraturii Anticorupție. Procuratura Anticorupție având materialele de constatare de la SPIA a pornit o cauză penală pe articolul 324 cu privire la coruperea pasivă. Pe acea cauză penală eu nu am lucrat. În baza cauzei respective, pe parcursul a patru sau cinci luni de zile, pe acea cauză penală s-au autorizat măsuri speciale de investigație. Pentru realizarea acestor măsuri speciale de investigație, au fost nevoie să fie cheltuiți bani din fondul special al SPIA. Vorbim despre o sumă de circa 20 de mii de lei. Circa 20 de mii de lei au fost cheltuiți pentru realizarea măsurilor speciale de investigație”, a declarat Țigănaș pentru ZdG.
Potrivit fostului șef adjunct al SPIA Gabriel Țigănaș, la începutul lunii noiembrie 2019, după ce cauza a fost transmisă în instanța de judecată, au fost acumulate materiale despre cheltuielile sumei respective, fiind prezentate unei comisii din cinci persoane.
„Un membru am fost și eu. Comisia, examinând materialele confirmative a trecut acea sumă de bani la cheltuieli. Fizic, comisia nu a avut tangențe cu cheltuirea acestor bani și nu a trecut această sumă prin membrii comisiei. Deci, comisia nu a avut în gestiune acești bani. Acei bani s-au cheltuit pentru activități speciale de investigație. Ofițerul de caz a prezentat actele că le-a cheltuit într-o direcție ori alta și noi respectiv le-am trecut la cheltuieli. Asta este o sumă. A doua sumă de circa 14 mii de lei a fost înmânată persoanei care a contribuit activ la descoperirea respectivei infracțiuni. Culmea minciunii lui Mămăligă este faptul că dumnealui s-a întâlnit cu acea persoană, care a confirmat că a primit acei 14 mii de lei de la ofițerul de caz și sunt acte în acest sens. În aceeași măsură, ofițerul de caz a prezentat actele că s-a solicitat ca banii să fie dați persoanei care a contribuit și respectiv membrii comisiei examinând materialele care au fost prezentate, am trecut suma respectivă la capitolul cheltuieli speciale. Comisia nu a avut acces la acei bani. În ordinul de concediere, Mămăligă a scris cu totul altceva – trecerea nejustificată la cheltuieli, dar nu delapidări. Domnul Mămăligă a aruncat intenționat în spațiul public minciuna cu delapidarea. Este o minciună și are drept scop să ne ponegrească. Concluzia pe anchetă deja este. În baza acelei anchete, abuzând de funcția respectivă, dumnealor au emis decizia de concediere. SPIA se ocupă cu abuzuri. Acest lucru se întâmplă din motiv că noi nu suntem comozi pentru Voicu și pentru Mămăligă”, a declarat Țigănaș.
Am încercat să obținem o reacție și de la fostul șef de secție în cadrul Direcției combaterea corupției Andrian Tăvăluc, însă acesta nu a răspuns la apelurile ZdG.
Averile și veniturile declarate, pentru 2020, de către foștii angajați ai SPIA. Un fost angajat SPIA ar locui într-un townhouse pe celebra stradelă Ciocârlia
Gabriel Țigănaș, fostul șef adjunct al SPIA, a activat în cadrul MAI din anul 1995. El a indicat în declarația sa de avere și interese pentru 2020, că a ridicat anul trecut un salariu de 226,6 mii de lei de la Ministerul Afacerilor Interne. Tot în 2020, familia Țigănaș a avut venituri în valoare de 144 mii lei obținute prin donație, 80 de mii de lei provenind de la mama sa, Feodora Țigănaș.
Familia Țigănaș mai declară două apartamente și o casă de locuit. Un apartament de 42 metri pătrați a fost dobândit în 2018 prin moștenire, iar în celălalt, familia sa deține o cotă de 1/5, dobândită în 2017.
ZdG a constatat că familia Țigănaș locuiește într-un imobil amplasat pe stradela Ciocârliei din capitală. Casa de tip townhouse cu o suprafață de 123 de metri pătrați a fost obținută în 2019 printr-un contract de vânzare-cumpărare și ar valora aproape un milion de lei, conform datelor de la Cadastru. Gabriel Țigănaș și soția sa dețin drept de uz asupra imobilului, acesta fiind înregistrat pe numele părinților fostului angajat al MAI.
Potrivit unor surse ale ZdG, în perioada în care activa în cadrul Direcției Antidrog, Gabriel Țigănaș a fi procurat un lot de teren în Dumbrava, mun. Chișinău, pe strada Mihail Sadoveanu, unde ar fi construit o casă cu două niveluri, pe care, ulterior a vândut-o. Potrivit informațiilor oficiale de la Cadastru, terenul și casa în care a stat anterior familia fostului șef adjunct al SPIA au fost înregistrate, la fel, pe numele părinților săi. În 2018, familia Țigănaș a vândut terenurile și construcțiile din Dumbrava.
Familia Țigănaș declară și două automobile: un Land Rover fabricat și cumpărat în 2012 și un Nissan Tiida, fabricat în 2008 și cumpărat în 2018.
Anterior, Gabriel Țigănaș a activat, pentru o scurtă perioadă, în cadrul Consiliului Raional Criuleni. Țigănaș ar fi fost vizat în dosarul penal în care a fost cercetat pentru acte de corupție Vitalie Rotaru, ex-președintele Raionului Criuleni și Veaceslav Botnari, care în anii 2011-2013 a activat în calitate de vicepreședinte al Asociației pentru Studii Sociale Aplicate „Asstreia” – activitatea căreia ținea de atragerea investițiilor străine pentru proiecte cu finanțare externă. În cadrul procesului penal, Veaceslav Botnari a declarat că, pe 11 noiembrie 2014, a transmis 5000 de euro prin intermediul lui Gabriel Țigănaș către Vitalie Rotaru, ex-președintele Consiliului Raional Criuleni, bani care ar fi fost transmiși pentru o oarecare campanie electorală.
Gabriel Țigănaș a venit cu o reacție pentru ZdG referitor la lotul de teren din Dumbrava, cauza penală în care ar fi fost vizat și donațiile de la părinții săi.
„Consultați cu atenție hotărârea nr. 34 din 22 Iulie, 2020, al Curții de Conturi, unde în alineatul doi veți găsi următorul text „Misiunea de audit public extern a fost realizată conform Programului activității de audit a Curții de Conturi pe anii 2019 și, respectiv, 2020, având drept scop oferirea unei asigurări rezonabile cu privire la faptul că rapoartele financiare consolidate ale Ministerului Afacerilor Interne încheiate la 31 decembrie 2019 nu conțin, în ansamblul lor, denaturări semnificative, cauzate de fraude sau erori, precum și emiterea unei opinii.
Lotul de teren din Dumbrava, nu a fost procurat de mine în timpul când am lucrat în cadrul Direcției Antidrog. Acel lot a fost repartizat tatălui meu in anul 1992 de la locul de muncă (…) Casa de pe lotul din Dumbrava a fost construită pe parcursul a 10 ani. Construcția a început-o tatăl meu și finisată parțial în perioada când nu activam în poliție. Eu nu am activat la Consiliul Raional Criuleni. Statut pe cauza penală Rotari, Botnari la care faceți trimitere nu am. Cele invocate de Botnari nu corespund adevărului. Aduc la cunoștința domniilor voastre, că în declarațiile de avere pe anii precedenți am raportat și venituri impunătoare din vânzarea unor bunuri, de ce nu menționați? Anume datorită acestor venituri putem supraviețui. Donațiile de la părinții mei și părinții soției mele au fost destinate nepoților ci nu mie sau soției”, a declarat Țigănaș pentru ZdG.
Andrian Tăvăluc, fostul șef de secție în cadrul Direcției combaterea corupției indică în declarația sa de avere și interese personale pentru 2020 doar un automobil, Lexus IS 250 fabricat în 2008 și cumpărat în 2012 și salariul pe care l-a ridicat de la MAI, 174,8 mii de lei.
Ruslan Sîrbu, fostul șef al Direcției combaterea corupției din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (MAI), a indicat în declarația de avere și interese pentru 2020, că împreună cu soția dețin în proprietate nu mai puțin de 106 ha de terenuri agricole pe care le-au dobândit de-a lungul timpului. 12,6 ha au fost obținute prin donație.
Potrivit declarației sale de avere și interese personale depusă în martie 2021, de-a lungul timpului, Ruslan Sîrbu a dobândit aproximativ 200 de loturi de terenuri agricole cu o suprafață de aproximativ 106 hectare. Cele mai multe dintre aceștia au fost obținute în anul 2013 – 47 de terenuri agricole. Primele terenuri au trecut în proprietatea familiei Sîrbu în 2001.
Solicitat anterior de ZdG, Ruslan Sârbu a precizat că terenurile au fost procurate de tatăl soției sale, care gestionează de mai mulți ani o întreprindere agricolă.
„Loturile au fost procurate de către dumnealui și înregistrate pe numele soției (fiicei sale, n.r.), iar eu în acest mod am devenit coproprietar în devălmășie și respectiv le-am declarat. Eu personal nu am participat la nici o tranzacție. Așa a fost decizia tatălui de a le înregistra pe fiică. Menționez că terenurile sunt gestionate în cadrul întreprinderii în scopuri agricole, iar toate taxele și impozitele sunt achitate de către tatăl socru, lucru care poate fi verificat”, a precizat Sîrbu.
Informațiile publice arată că Aliona Sârbu, soția oficialului din cadrul MAI este cofondatoare la compania „Virtuos Impex”, fapt indicat de Sîrbu și în declarația de avere și interese pentru anul 2021. Compania are adresa juridică în satul Bilicenii Vechi din raionul Sângerei, fiind una dintre cele mai importante companii din domeniul agricol din raion.
În declarația sa de avere și interese personale depusă pe 31 martie 2021, Ruslan Sîrbu indică un salariu de 274,9 mii de lei pe care l-a obținut în anul 2020 de la MAI. Totodată, Sîrbu a obținut în 2020 o indemnizație pentru copil în valoare de 50 de mii de lei de la Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) din România, precum și o indemnizație de 30,2 mii de lei de la CNAS din R. Moldova, pentru incapacitate temporară de muncă. În anul 2020, șeful Direcției combaterea corupției a obținut venituri în valoare de 30,6 mii de lei de la SRL „Roșior Lux” în urma unei plăți pentru arendă.
Ruslan Sîrbu mai indică în declarația sa de avere și interese personale un autoturism Chevrolet Trax, fabricat în anul 2015 și pe care l-a dobândit tot în acest an, în valoare de 303 mii de lei, precum și un autoturism Wolkswagen Cady fabricat în anul 2003 și pe care l-a dobândit în anul 2012. Familia Sîrbu locuiește într-o casă de 144,5 metri pătrați, dobândită în anul 2020, în valoare de 745,7 mii de lei.
