Decizii favorabile la Curtea de Apel Chișinău pentru trei magistrați cercetați penal pentru îmbogățire ilicită, în aceeași zi. PG: „Sunt neîntemeiate”
Trei hotărâri ale Consiliului Superior al Magistraturii, prin care au fost eliberate acorduri la efectuarea unor acțiuni de urmărire penală în privința a trei magistrați cercetați penal pentru îmbogățire ilicită – Tatiana Avasiloaie, Alexandru Gheorghieș și Ion Druță, au fost anulate în aceeași zi, luni, 27 martie, de magistrații Curții de Apel Chișinău.
Ion Bocan, purtătorul de cuvânt al Curții de Apel Chișinău, ne-a informat că cele trei hotărâri ale CSM au fost anulate pentru „încălcări de procedură”. Reprezentanții Procuraturii Generale consideră deciziile drept „neîntemeiate, urmând a fi utilizată calea de atac – recursul”.
Deciziile emise astăzi nu anulează acțiunile de urmărire penală efectuate până acum în privința acestor persoane și nici nu eliberează aceste persoane de răspundere penală, au explicat, pentru ZdG, surse din cadrul organelor de drept.
Prima decizie anulată: Judecătoarea cu penthouse în centrul capitalei
Luni, 27 martie, judecătorii Curții de Apel (CA) Chișinău au examinat cererea avocaților magistratei de la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, Tatiana Avasiloaie, privind anularea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) din noiembrie 2021, prin care a fost eliberat acordul pentru efectuarea măsurii speciale de investigație – percheziția, în dosarul de îmbogățire ilicită. ZdG a scris anterior că judecătoarea locuia într-un penthouse nedeclarat din centrul capitalei. Cererea apărătorilor magistratei a fost admisă, iar hotărârea CSM a fost anulată.
Decizia CSM în privința magistratei Tatiana Avasiloaie a fost emisă pe 9 noiembrie 2021, în urma unei sesizări a procurorului general interimar de atunci, Dumitru Robu. El a cerut efectuarea perchezițiilor la domiciliul lui Avasiloaie, după ce Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a stabilit o diferență substanțială de peste un milion de lei între averea și veniturile judecătoarei, manifestată prin deținerea penthouse-ului situat în centrul capitalei. Investigația ANI a fost inițiată după ancheta ZdG publicată în luna februarie 2020.
ZdG a scris în luna februarie 2020 că magistrata putea fi văzută zilnic, în timp ce intra într-un penthouse de peste 150 de metri pătrați, amplasat într-un bloc din centrul capitalei. Deși ZdG a surprins dimineți la rând mașina judecătoarei Avasiloaie parcată în fața acelui bloc, aceasta a negat că ar locui acolo. „Eu intru să verific… să fie în regulă apa, căldura”, spunea judecătoarea. În cadrul anchetei din 2020 ZdG a scris că prețul de piață al unui asemenea imobil depășea suma de 120 de mii de euro. Imobilul nu se regăsea însă în declarațiile de avere și interese depuse de magistrată, acolo unde ea indica o casă în Chișinău construită de părinți, dar și un automobil înregistrat pe numele tatălui său, și el funcționar.
A doua decizie anulată: Judecătorul cu avere „gestionată” de angajați ai Judecătoriei
Tot luni, 27 martie, magistrații CA Chișinău au anulat hotărârea CSM din 16 noiembrie 2021, prin care a fost eliberat acordul pentru efectuarea acțiunilor de urmărire penală pentru săvârșirea infracțiunii de îmbogățire ilicită – de percheziție, de reținere și de arestare, în privința lui Alexandru Gheorghieș, care deținea atunci funcția de judecător la CA Bălți. Anterior, Gheorghieș a deținut funcția de președinte al instanței. A demisionat din sistem în martie 2022, în timp ce era cercetat penal.
ZdG a constatat anterior că dosarul penal pe numele fostului președinte al CA Bălți are la bază tranzacțiile puse la cale de familia Gheorghieș cu familia femeii de serviciu și a șefului serviciului aprovizionare tehnico-materială a CA Bălți. Fostul judecător a obținut în 2020, în urma unui contract de schimb cu aceștia, o casă de locuit, cedând un apartament. Totodată, fiul angajaților CA Bălți deținea un automobil de lux, Mercedes GLE, utilizat, de fapt, de către fostul judecător.
Pe 16 noiembrie 2021, Procuratura Anticorupție (PA) în comun cu ofițerii Serviciului de Informații și Securitate (SIS) au efectuat mai multe percheziții în cadrul cauzei penale în care este vizat ex-președintele Curții de Apel Bălți Alexandru Gheorghieș. Descinderile au fost efectuate la mai multe locații, printre care la biroul de serviciu, domiciliul și la automobilul care se află în folosința magistratului. În urma operațiunilor de descindere, au fost ridicate mijloace bănești în valută străină (precum dolari, euro, hrivna ucraineană, roni) și valută națională, proveniența cărora magistratul nu a putut să o justifice și două cartușe pentru armă de vânătoare cu țeavă lisă, care erau păstrate fără respectarea regulilor de păstrare a armei și munițiilor.
A treia decizie anulată: Druță, fostul președinte al CSJ cu avere de milioane
De asemenea, în aceeași zi, instanța de apel a anulat și hotărârea CSM din septembrie 2019 pentru ridicarea imunității lui Ion Druță, pe atunci președinte al Curții Supreme de Justiție (CSJ), care prevedea acordul pentru reținerea, aducerea silită, arestarea și percheziționarea acestuia.
Pe 24 septembrie 2019 CSM a admis solicitarea procurorului general interimar de atunci, Dumitru Robu, pentru ridicarea imunității lui Ion Druță și a dat acordul pentru reținerea, aducerea silită, arestarea și percheziționarea acestuia. În aceeași zi, PA și CNA au efectuat percheziții în biroul acestuia de la CSJ. Procuratura anunța că a ridicat „mijloace bănești provenite din surse necunoscute, un calculator de birou pentru verificarea informației relevante, precum și acte necesare investigației”. Se întâmpla la o zi după ce fostul procurorul general interimar a deschis un dosar penal în care Ion Druță era acuzat de îmbogățire ilicită. Între timp, cauza penală a fost transmisă în instanța de judecată.
Procuratura Generală: „Urmează a fi utilizată calea de atac – recursul”
Violina Moraru, purtătoarea de cuvânt a Procuraturii Generale (PG), a declarat că procurorii consideră hotărârile instanței de apel drept „neîntemeiate”. „La data de 27 martie 2023 au fost pronunțate hotărârile CA Chișinău în cauzele civile în procedura contenciosului administrativ, intentate la cererile de chemare în judecată depuse de către judecătorii Alexandru Gheorghieș, Tatiana Avasiloaie și Ion Druță, privind anularea hotărârilor CSM prin care a fost eliberat acordul la efectuarea unor acțiuni de urmărire penală în privința acestora. Astfel, conform dispozitivelor emise de CA, cererile reclamanților au fost admise, fiind dispusă anularea hotărârilor CSM contestate. Hotărârile CA din 27 martie 2023 Procuratura le consideră drept neîntemeiate, urmând a fi utilizată calea de atac – recursul”, a punctat Violina Moraru.
Întrebată de ZdG cum aceste decizii ale CA Chișinău ar putea influența mersul urmăririi penale în privința lui Alexandru Gheorghieș, Tatiana Avasiloaie și Ion Druță, purtătoarea de cuvânt a PG a declarat că „mai mult decât reacția de ieri (luni, n.r.) nu vă pot da. Am specificat că vom contesta cu recurs”.
Avocată: „Este atrasă nulitatea acestor acțiuni specifice de urmărire penală care au fost autorizate după obținerea acordului din partea CSM”
Cristina Ciubotaru (Țărnă), care reprezintă interesele lui Alexandru Gheorghieș în litigiul cu CSM-ul, susține că în urma deciziei CA Chișinău „însuși actul percheziției și, eventual, lucrurile care au fost ridicate sau care au fost puse sub sechestru drept urmare a percheziției, devin ilegale.”
„Deci, ele pe cale de consecință devin ilegale (…). Acordul CSM propriu-zis de a porni urmărirea penală pe articolul respectiv nu este necesar. Propriu-zis, actul prin care a fost pornită urmărirea penală nu este amenințat de hotărârea de ieri pe care a adoptat-o CA Chișinău, însă doar cele ce au rezultat din acțiunile la care și-a dat acordul CSM și care au fost ulterior autorizate prin instanța de judecată, ele sunt nule. Eu nu știu dacă o să conteste sau care va fi soluția până la urmă a CSJ (…). Acum, la moment, este atrasă nulitatea acestor acțiuni specifice de urmărire penală care au fost autorizate după obținerea acordului din partea CSM. Clientul meu a declarat în momentul în care au avut loc aceste percheziții că, în opinia sa, această urmărire penală este un act de răzbunare pentru faptul că el în anul 2019 a fost ales președinte al Adunării Generale Extraordinare a Judecătorilor și eu sunt de acord cu clientul meu în această privință, deoarece au fost mai mulți magistrați care au avut un rol activ în organizarea acestei Adunări Generale Extraordinare a Judecătorilor, care unul după altul au fost vizați în dosare de acest gen, adică nu poate fi o coincidență cu certitudine (…)”, a spus Cristina Ciubotaru.
Alexandru Tabarcea, avocatul lui Ion Druță, fost președinte al CSJ, a declarat că este ocupat și că va reveni ulterior cu o reacție la decizia instanței de judecată. Ulterior însă nu ne-a mai răspuns la apeluri.
Magistrata Tatiana Avasiloaie care continuă să facă justiție la Judecătoria Chișinău, a transmis prin intermediul avocatului care îi reprezintă interesele în procesul cu Autoritatea Națională de Integritate că nu dorește să comenteze decizia CA Chișinău.
Deciziile CA Chișinău în privința celor trei magistrați nu anulează acțiunile de urmărire penală efectuate până acum în privința acestora și nici nu îi liberează de răspunderea penală, au explicat pentru ZdG surse din cadrul organelor de drept. Dosarele inițiate pe numele magistraților Gheorghieș și Avasiloaie se află încă la faza de urmărire penală. Cauza penală în care Ion Druță este cercetat pentru îmbogățire ilicită a fost transmisă în instanța de judecată în luna septembrie 2022. Prima ședință în acest dosar a avut loc în decembrie 2022, iar a doua – pe 14 martie 2023.
