Decizia motivată a CSJ, pe 40 de foi, prin care a respins recursul CEC și a obligat Comisia să emită o altă hotărâre cu privire la secțiile de vot în diaspora: „constituirea unui număr de secții de vot și logistica adecvată, care să excludă situații stresante sau care să provoace umilință alegătorilor din afara țării”
A fost făcută publică decizia motivată a Curții Supreme de Justiție (CSJ), pe 40 de foi, prin care a respins recursul Comisiei Electorale Centrale (CEC) și a obligat Comisia să emită o altă hotărâre cu privire la secțiile de vot în diaspora.
„Se respinge recursul declarat de CEC și se menține hotărârea din 17 iunie 2021 a CA Chișinău, în cauza de contencios administrativ privind anularea Hotărârii nr. 4966 din 5 iunie 2021 și Hotărârii nr. 4974 din 8 iunie 2021 adoptate de CEC și obligarea la emiterea actului administrativ
Se constată obligația autorităților statului de a întreprinde orice măsuri necesare în vederea asigurării unor condiții prielnice pentru participarea la vot a cetățenilor aflați în străinătate, prin constituirea unui număr de secții de votare și logistica adecvată, care să excludă situații stresante sau care să provoace umilință alegătorilor din afara țării, legate de condiții anevoioase, provocate de distanțe considerabile până la secția de votare, de lipsa infrastructurii elementare, sau de lipsa buletinelor de vot”, se arată în decizia irevocabilă a CSJ.
CSJ a respins marți, 22 iunie, recursul CEC împotriva deciziei din 17 iunie a CA Chișinău, care a anulat hotărârile adoptate de CEC pe 5 și 8 iunie curent, prin care s-a decis, inițial, deschiderea în străinătate a 139 de secții de vot, iar ulterior, după protestele mai multor formațiuni politice, a 146 de secții.
Instanța a obligat CEC să emită un nou act, iar la luarea deciziei să țină cont de avizul prealabil al MAEIE din 25 mai curent, care a cerut să fie deschise nu mai puțin de 190 de secții de vot în străinătate.
Membrii CEC împreună cu secretarul general al MAEIE, Eugeniu Revenco s-au întrunit într-o ședință miercuri, 23 iunie, după ce cu o zi înainte, CSJ a respins recursul CEC și a menținut decizia CA Chișinău prin care statul este obligat să deschidă mai multe secții de votare în diasporă.
La 17 iunie, magistrații CA Chișinău menționau în hotărârea adoptată că, „în situaţia în care ţara gazdă nu se opune deschiderii secţiilor de votare, atunci marja de descreţie a CEC este direct proporţională cu criteriile numerice cerute de lege şi cu obligaţia de identificare a numărului total de votanţi, aflaţi în străinătate, care necesită a fi stabilit în prealabil”.
Totodată, judecătorii au punctat că au fost anulate parțial hotărârile CEC deoarece „anularea hotărârilor în tot întregul lor, aşa cum au solicitat reclamanţii, ar fi condus la desfiinţarea a 146 secţii de votare, constituite prin hotărîrile CEC, care fac obiectul controlului judiciar şi ar fi pus în pericol însăşi desfăşurarea scrutinului parlamentar peste hotare, fapt pentru care aceste pretenţii urmează a fi respinse”.
Pe 5 iunie CEC a decis să deschidă 139 de secții de vot în străinătate, iar pe 8 iunie a majorat numărul acestora până la 146. A fost suplinit numărul secțiilor de votare pentru Republica Federală Germană, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord cu câte trei. Alte două secții au fost constituite în Republica Franceză, iar una – în Republica Italiană, localitatea Rimini. Totodată, membrii CEC au exclus secția de votare pentru orașul Oradea, România și o secție pentru Atena, Republica Elenă.
Mai multe formațiuni politice, blocul electoral „Renato Usatîi”, „Partidul Acțiune și Solidaritate”, Partidul Politic „Platforma Demnitate și Adevăr”, „Partidul Unității Naționale”, Partidul Politic „Alianța pentru Unirea Românilor”, Partidul Politic „Democrația Acasă” și Partidul Acasă Construim Europa au contestat în instanță cele două decizii ale CEC.
