Decizia CSJ în legătură cu cererea de recuzare a procurorului general, Alexandr Stoianoglo, depusă de către șeful suspendat al PA, Viorel Morari
Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a respins cererea de recuzare a procurorului general al R. Moldova, Alexandr Stoianoglo, depusă de către șeful suspendat al Procuraturii Anticorupție (PA), Viorel Morari.
O decizie în acest sens a fost luată de către judecătoarea Curții Supreme de Justiție, Liliana Catan, la 4 februarie curent.
Șeful suspendat al PA, Viorel Morari, a depus, la 22 ianuarie curent, o cerere de recuzare a procurorului general, Alexandr Stoianoglo. Potrivit cererii, Morari a solicitat recuzarea lui Stoianoglo de la efectuarea urmăririi penale în cauza penală în care este cercetat, invocând că în privinţa sa au fost pornite două cauze penale, care au fost conexate şi că ordonanța de pornire a urmăririi penale în privința lui a fost semnată de către șeful PG, care, potrivit lui Morari, îl acuză public, iar prin aceste acțiuni „i-a fost adusă atingere dreptului la un proces echitabil şi prezumției de nevinovăției”.
În urma examinării cerererii, CSJ a respins ca neîntemeiată cererea de recuzare depusă de șeful suspendat al PA, Viorel Morari, împotriva procurorului general, Alexandr Stoianoglo.
În încheierea CSJ se menționează că procurorul general poate fi recuzat doar în cazul în care exercită nemijlocit urmărirea penală sau conduce personal urmărirea penală în condițiile legi, iar din materialele deduse judecării, rezultă că, cauza penală împotriva lui Morari se află în gestiunea Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate şi Cauze Speciale, instituția efectuând şi urmărirea penală.
„Cererea de recuzare nu este însoțită și susținută prin probe, ce ar reda
că Procurorului General în cauza penală ce se instrumentează în privinţa lui Morari Viorel, ar fi întreprins acţiuni de urmărire penală în scopul exercitării nemijlocite a urmăririi penale sau că acesta ar conduce personal urmărirea penală, or actele adoptate de acesta în cauza penală poartă doar un caracter organizatoric al procesului penal.
În condițiile expuse supra, se relevă că suspiciunea de imparțialitate rezonabilă a Procurorului General nu este argumentată de drept, nefiind aplicabile prevederile art. 33 alin. (2) pct. 6) Cod de procedură penală”, se menționează în Încheierea CSJ.
Încheierea integrală:
Potrivit informațiilor furnizate anterior de către Procuratura Generală, Viorel Morari este învinuit că ar fi primit de la Vladimir Plahotniuc o plângere pe care ar fi înregistrat-o contrar prevederilor legale, în baza căreia a pornit o cauză penală şi a falsificat o serie de acte procesuale. Respectivele acțiuni, potrivit probatoriului, au fost comise atât în interes personal, cât și în interesul petentului, dar și altor persoane din anturajul acestuia, cu scopul de a-i proteja de implicare, în calitate de bănuiţi, în cauza penală privind frauda bancară şi a obstrucționa cercetarea rapidă, completă şi obiectivă a dosarului.
Judecătoria Chișinău a început examinarea dosarului Morari pe 14 februarie 2020, când fostul șef al Procuraturii Anticorupție a fost eliberat din arest preventiv. În total au avut loc șapte ședințe, iar procesul se află la etapa preliminară.
Viorel Morari pledează nevinovat și susține că dosarele ar fi o comandă politică, după ce a decis să repornească dosarul penal privind presupusa finanțare din străinătate a Partidului Socialiștilor.
În octombrie 2020, Veaceslav Platon a solicitat despăgubiri de 300.000.000 de dolari de la fostul șef al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, pentru că acesta ar fi dat curs la o plângere depusă de Vladimir Plahotniuc pe numele său. Pretențiile lui Platon se regăsesc în dosarul penal intentat lui Viorel Morari pentru abuz de serviciu, în care afaceristul are statut de parte vătămată.
