De ce Platon a fost achitat în dosarul „frauda bancară”. Motivarea hotărârii judecătorești pe 263 de pagini și declarațiile lui Platon despre tranzacțiile de milioane: „Plahotniuc și Șor au furat conștiincios, intenționat și cu sânge rece”
Veaceslav Platon „reabilitat” pe 14 iunie de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani susține că „era evident caracterul absurd al învinuirii lui – Plahotniuc și Șor cu echipa lor au furat din bancă, conștiincios, intenționat și cu sânge rece 13 miliarde de lei”. Detalii despre cum a avut loc „frauda bancară”, în viziunea lui Platon, sunt enunțate în motivarea hotărârii judecătorești privind achitarea lui în dosar.
„A-l achita pe Platon Veaceslav, învinuit în baza art. 190 alin. (5) și art. 243 alin.(3) lit. b) Cod penal al Republicii Moldova, pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpat, ca urmare a renunțării integrale a procurorului de la învinuire. A-l considera pe Platon Veaceslav, reabilitat. Se obligă organul de urmărire penală, să continue urmărirea penală pentru identificarea făptuitorului/rilor. Se respinge acțiunea civilă înaintată în această cauză penală de partea vătămată Banca de Economii S.A în proces de lichidare în cuantum de 869 224 839,76 de lei, cafiind neîntemeiată”.
Zeci de pagini din sentința motivată reprezintă declarațiile lui Veaceslav Platon, făcute pe parcursul rejudecării cauzei în ordine de revizuire.
Platon spune cum a cumpărat de la Vladimir Plahotniuc 28 la sută din acțiunile Băncii de Economii (BEM) și ulterior le-a restituit, dar și de ce relația lui cu fostul lider al Partidului Democrat s-a înrăutățit.
„Deposedau BNM de bani. Din 2011 au început schema de sustragere, în noiembrie 2014 au majorat suma până la 14 miliarde, creând artificial soldul fictiv pe conturile băncii, pe 28 noiembrie 2014 au înaintat spre executarea obligațiunile față de administratorul special și au primit încă 3 miliarde de lei”.
„Schema principală de sustragere a banilor a constat în crearea soldurilor în interiorul „PrivatBank” din Letonia și datoriilor fictive ale companiilor cu conturile la BEM, în rezultatul acestor manipulări, în doar 5 zile, la „Victoriabank” s-a format un sold de la zero până la 105 milioane de euro, 12,4 milioane de dolari și 95 de miliioane de lei”.
Principalele declarațiile ale lui Platon
Consilierul lui Vladimir Plahotniuc Serghei Iaralov i-a propus lui Veaceslav Platon să achiziționeze acțiunile „Victoriabank” și alte obiecte, comunicându-i că Plahotniuc este gata ca să meargă la examinarea acestei chestiuni într-un mod serios. Veaceslav Platon la fel a acceptat să ducă tratative în acest sens.
La scurt timp, s-a ajuns la un acord, privind suma tranzacției, de 80 de milioane de dolari.
Platon a achiziționat circa 38 la sută din cota parte din acțiunile „Victoriabank”, compania „Alfa Engineering”, care este acționarul companiei „Moldova Tur”, care la rândul său era proprietarul hotelului „Național”, 28 la sută din acțiunile Băncii de Economii (BEM), peste 50 la sută din acțiunile companiei „ASITO” și „probabil 82 la sută din acțiunile „Victoria Asigurări”.
„S-au înțeles la achitarea unui avans de 5 milioane de dolari, iar restul sumei de 75 de milioane să le achite pe contul „Escrow” deschis la „Victoriabank” după transmiterea acțiunilor, iar aceste mijloace bănești urmează a fi transmise lui Plahotniuc”.
Potrivit declarațiilor lui Platon, tranzacția a fost încheiată din partea lui Plahotniuc de către „OTIV Prime Holding” reprezentată de Andrian Candu în baza procurii.
La începutul anului 2013, Plahotniuc ar fi solicitat să-i fie restituite cele 28 la sută din acțiunile BEM, considerând că a vândut acțiunile ieftin, deoarece a apărut un alt cumpărător Ilan Șor, care pentru aceste acțiuni, și alte 12%, în total pachetul de 40%, era gata să plătească 30 de milioane de dolari.
Platon a refuzat inițial, dar „Plahotniuc a început să-l influențeze. Iaralov în mod ambiguu l-a preîntâmpinat că o să aibă probleme”.
În cele din urmă, Veaceslav Platon și partenerii săi i-au transmis lui Plahotniuc la mijlocul anului 2013 toate acțiunile „Băncii de Economii” pe care le aveau. În septembrie 2013 a apărut însă un conflict corporativ în jurul „Victoriabank” (Detalii în decizia motivată).
Platon susține că, în septembrie 2014, lan Șor i-a propus să cumpere partea lui și cota -parte a partenerilor săi din acțiunile băncilor R. Moldova.
„La scurt timp el s-a adresat cu propunerea de a-i vinde „Victoriabank” și toate activele procurate de Platon și partenerii săi. L-a contactat pe Plahotniuc, care i-a confirmat că a dat acordul lui Șor pentru încheierea tranzacției. Din start, ei încercau să facă o impresie, că Ilan Șor cumpără aceste acțiuni de sine stătător”.
În cadrul tratativelor privind costul și participanții la tranzacție le-a fost clar, că acțiunile le cumpără
Plahotniuc, iar Șor este doar „frontman”, menționează Platon.
„Astfel au purces la a doua tranzacție principală, vânzarea acțiunilor „Victoriabank” prin bursă. Plahotniuc a cerut ca acțiunile „Victoriabank” pe bursă să fie plasate la un preț mai redus esențial de 12 milioane de dolari”.
Veaceslav Platon și partenerii săi erau îngrijorați că a fost o tranzacție formală în sumă de 12 de milioane de dolari și există riscul ca ei să nu primească restul sumei de 28 de milioane de dolari. Potrivit lui Platon, „când ai de a face cu
Plahotniuc trebuie să ții cont de toate circumstanțele”.
La sfârșitul anului 2014, conflictul în jurul „Victoriabank” ar fi fost epuizat, deoarece toate activele au fost răscumpărate. Din cauza conflictului Plahotniuc a luat „ca ostatici câțiva din oamenii lui Veaceslav Platon”, adică au fost plasați în arest în baza unor dodare penale fabricare, iar din acest considerent Platon susține că a trebuit să caute compromisuri cu Plahotniuc.
Astfel, Platon susține că s-a întâlnit la Viena cu Plahotniuc, care i-ar fi confirmat definitiv că în spatele tranzacției de cumpărare a activelor stă anume el și că îl interesează un 1,5% din acțiunile „Victoriabank”.
Atunci a înțeles că în spatele ruinării Băncii de Economii, Băncii Sociale și UniBank stă anume Plahotniuc, menționează Platon.
„El se lăuda de acest fapt. El a câștigat și a devenit concomitent un om foarte bogat”.
La această întâlnire și altele care au urmat au convenit ca Plahotniuc să înceteze acțiunile de război și să elibereze oamenii lui, lucru care și s-a întâmplat.
„S-au înțeles că ei o să-i vindă 1,5 % din acțiunile „Victoriabank” cu o reducere de 20 la sută, care se află la balanța „Moldindconbank”. Aceste 1,5% trebuia să le transmită la balanța companiei „Insidown”. (…) compania „Insidown” este controlată de Vladimir Plahotniuc, iar costul real al „Victoriabank” nu este de 12 milioane, dar de 40 de milioane (…) banii se transferau la „Insidown” prin companiile off-shore și parveneau pe conturile lui Plahotniuc în Hong-Kong. (… ) Proprietarul la aceste 38,2% din acțiunile „Victoriabank” era compania „Insidown” a lui Plahotniuc”.
Tranzacția de 1,5% a avut loc în anul 2015, anul în care relația lui Platon cu Plahotniuc din nou brusc
s-a înrăutățit din cauza că fostul lider PDM l-ar fi învinuit că îl încurcă să devină prim – ministru.
„După ce el și-a „pus” Guvernul lui el a început să-l atace pe toate fronturile. Scopul lui era să acapareze activele ce îi aparțineau inculpatului și partenerilor acestuia. Mai mult ca atât, el considera că, atâta timp cât
Veaceslav Platon este la libertate îi va susține pe toți cei care împotrivesc stabilirii puterii lui”.
La efectuarea sustragerii banilor de la BEM s-a folosit un sistem de două nivele: tranzacții reale și tranzacții fictive, susține Platon.
„Pe 19 noiembrie 2014, „Victoriabank” care pe 13 noiembrie 2014 a trecut sub controlul lui Șor și Plahotniuc în urma vînzării acțiunilor companiei „Insidown”, Victoriabank” a deschis contul corespondent la BEM”.
Decizia motivată a instanței
Veaceslav Platon a fost achitat pe 14 iunie curent, după ce sentința Judecătoriei Chişinău, sediul Buiucani din 2 aprilie 2017, decizia Curții de Apel Chișinău din 18 decembrie 2017, decizia Curții Supreme de Justiție din 14 noiembrie 2018 au fost anulate.
Prin sentința Judecătoriei Chişinău, sediul Buiucani din 20 aprilie 2017, lui Platon Veaceslav i s-a stabilit pedeapsa definitivă pentru concurs real de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor, sub formă de închisoare pe un termen de 18 ani, cu executarea acesteia în penitenciar de tip închis, precum și pedeapsă complementară sub formă de privarea de dreptul de a ocupa funcții în sistemul bancar pe un termen de cinci ani.
Pe 15 iunie 2020, prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana s-a admis însă integral demersul procurorului general, Alexandr Stoianoglo privind suspendarea executării sentinței Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani din aprilie 2017, emise în privința lui Veaceslav Platon.
S-a suspendat imediat executarea sentinței Judecătoriei Chișinău, deciziilor CA și CSJ, din motivul deschiderii procedurii de revizuire a sentinței, „în temeiul stabilirii circumstanțelor noi de care instanța nu a avut cunoștință la emiterea hotărârii. Instanța de judecată ține să specifice că revizuirea constituie o cale extraordinară de atac”.
Cronologia condamnării și achitării lui Platon. Plecarea lui Plahotniuc și venirea lui Stoianoglo
Veaceslav Platon, poreclit „raiderul nr. 1 în spațiul CSI”, a ajuns în fața justiției din R. Moldova în august 2016, iar la 20 aprilie 2017 a fost condamnat pentru escrocherie și spălare de bani la 18 ani de închisoare în penitenciar de tip închis.
Platon susține că la sfârlitul lunii iulie 2016 a fost reținut în orașul Kiev de către serviciile speciale de securitate a Ucrainei, iar pe 29 august a fost extrădat – „în mod tainic a fost scos din izolator și cu avionul, cu care
anterior se deplasa Piotr Poroșenco, a fost transportat în R.Moldova, unde a fost plasat în Penitenciarul nr. 13”.
Tot atunci, statul a pus sechestre pe bunuri deținute de Platon, prin intermediari, în valoare de peste 869 de milioane de lei.
Lucrurile în dosarul Platon au luat o altă turnură după ce Vladimir Plahotniuc a părăsit R. Moldova, dar și după ce la șefia PG a ajuns Alexandr Stoianoglo.
Platon a fost eliberat din penitenciar la 15 iunie 2020, după ce Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, a admis integral demersul procurorului general Alexandr Stoianoglo privind suspendarea executării pedepsei de către acesta.
Ce se va întâmpla cu banii pe care statul i-a luat de la Platon și care au intrat anterior în bugetul de stat, aproximativ un miliard de lei?
Conform Codului de Executare, „în cazul în care hotărârea executată se anulează şi, după rejudecarea cauzei, se adoptă o hotărâre prin care acţiunea se respinge parțial sau integral, instanţa de judecată dispune din oficiu restituirea către pârât, din contul reclamantului, a tot ceea ce s-a încasat în temeiul hotărârii anulate, precum şi a cheltuielilor de executare. Dacă restituirea în natură a bunurilor este imposibilă, instanţa de judecată prevede restituirea contravalorii lor, stabilită la data întoarcerii executării”.
„Referitor la sechestre a fost admisă solicitarea de a menține sechestrele pe un termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă a sentinței. Instanța a hotărât și s-a expus în modalitatea în care le-a solicitat acuzatorul de stat. Eu m-am expus referitor la sechestrele care erau în vigoare la momentul adoptării sentinței din aprilie 2014. Nu pot să mă expun mai mult, doar în limitele în care a fost cauza penală”, a declarat pentru ZdG procurora Elena Ceruța.
Unul dintre avocații lui Veaceslav Platon Ion Crețu susține însă că Platon nu va pretinde bani din bugetul de stat.
„De la stat el nu va solicita nimic, doar de la Vladimir Plahotniuc vrea să recupereze tot ce i-a fost sustras. Prin sechestru care i-a fost aplicat, toate aceste acțiuni au fost făcute în interesul lui Plahotniuc. Acum, el de la Vladimir Plahotniuc vrea să încaseze bunurile, dar nu de la stat”, precizează avocatul.
Potrivit sentinței motivate, peste o lună de la intrarea în vigoare a acesteia se va ridica sechestrul aplicat prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 25 august 2016 pe acțiunile nominale ale „Moldindconbank”, în sumă totală de peste 353 de milioane, bunurile „Moldindconbank”, în valoare totală de 892 671 de lei, bunuri imobile ce aparțin companiei „Moldasig” în sumă de peste 3 milioane de lei, bunurile „BN-Proalim”- de peste 28 de milioane de lei, bunurile „FACTORING INTERNATIONAL”, cu valoare totală de peste 9 milioane de lei, bunurile „KOTVINVEST”- de peste 484 de mii de lei, bunurile „STOCK-TRADING”, cu valoarea totală circa 5 milioane de lei, bunurile „Total International” cu valoarea totală de circa 30 de milioane de lei și sechestul aplicat prin închierea instanței din 15 noiembrie 2016 pe mijloacele financiare în sumă de 170 de mii de euro, echivalentul bunurilor proprietate a companiei „Inamstro”.
