Administratorii a trei companii figurante în raportul Kroll, condamnați la câte 6 ani de închisoare cu executare. Detalii din sentința motivată
Trei beneficiari „din acte” ai unor companii figurante în raportul Kroll au fost condamnați la câte șase ani de închisoare cu executare în penitenciar de tip semiînchis, în dosarul furtului miliardului, pentru spălare de bani.
Este vorba despre Andrei Nirauța, conducătorul „Caritas Group”, Ala Guțu (Lala), administratoare a companiei „Provolirom SRL” și Tatiana Dolghina – cea care a administrat „Dracard SRL”, toate trei companii fiind vizate în dosarul fraudei bancare pentru că ar fi contractat credite neperformante de milioane de lei, care ar fi adus un prejudiciu de peste 550 de milioane de dolari Băncii de Economii, Băncii Sociale și Unibank.
Sentința de condamnare a fost pronunțată miercuri, 2 iunie, de către Completul de judecată format din magistrații: Ana Cucerescu, Petru Păun și Eugenia Beșelea de la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani.
Sentința motivată de condamnare a fost pronunțată la 20 iulie curent.
În document se menționează că cei trei învinuiți au declarat în fața magistraților că „benevol s-au prezentat la Banca de Economii și au semnat contracte de creditare cunoscând despre ilegalitatea primirii creditului”.
„ (…) Cei trei în cadrul ședinței de judecată declarând că benevol s-au prezentat la Banca de Economii și au semnat Contracte de creditare și cunoscând despre ilegalitatea primirii creditului, urmărind scopul deghizării naturii originii mijloacelor bănești au semnat dispoziții de plată în baza cărora mijloacele bănești se transferau sub formă de plăți pentru furnitură, materiale de construcție și calculatoare către companii nerezidente înregistrate în Marea Britanie.
Circumstanțele date rezultând și din declarațiile reprezentantului părții vătămate BC „Banca de Economii” SA – Grigorii Olaru, care fiind recunoscut și audiat în această calitate a comunicat că în perioada anului 2014, SC „Provolirom” SRL și SC „Caritas Group” SRL, au beneficiat de la BC „Banca de Economii” SA, de credite în sumă totală de aproximativ 12.107.011.596,00 MDL, ulterior mijloacele bănești fiind transferate sub formă de plăți pentru furnitură, materiale de construcție și calculatoare către companii nerezidente înregistrate în amrea britanie.
Prin urmare instanța de judecată concluzionează că inculpații au cunoscut despre ilegalitatea primirii creditului și ulterior au dispus transferarea acestora sub formă de plăți pentru furnitură, materiale de construcție și calculatoare către companii nerezidente înregistrate în Marea Britanie. În consecință, instanța de judecată determină că, ansamblul de probe cercetate confirmă indubitabil învinuirea adusă inculpatului inculpaților pentru care faptă şi va fi declarat vinovat şi, respectiv, supus unei pedepse penale”, se menționează în sențința motivată.
Creditele obținute de „CARITAS GROUP” SRL din cele trei bănci cu probleme, implicate în furtul miliardului:
Detalii din sentință: „În aceste condiții, aproximativ la începutul anului 2014, Andrei Nirauța, urmărind scopul de a obține un beneficiu material pentru sine şi, după caz, pentru alţii, a consimțit racolarea sa de către unul dintre membrii grupului criminal condus de persoana în privința căreia cauza penală a fost dejungată și o altă persoană în privința căreia cauza penală a fost dejungată, în activitățile ilegale planificate de a fi efectuate de către grupul criminal condus de către persoana în privința căreia cauza penală a fost dejungată, constituit în cadrul organizației criminale menționate (...)”.
„În acest mod, Andrei Nirauța, acționând în calitate de complice și asigurând funcționalitatea companiei ”CARITAS GROUP” SRL pe teritoriul Republicii Moldova, în interesele grupului criminal, condus de persoana în privința căreia cauza penală a fost dejungată, ce face parte din organizația criminală, a participat la spălarea mijloacelor bănești sustrase prin escrocherie din sistemul bancar al Republicii Moldova, în suma totală de 2.593.393.486,25 MDL, ceia ce constituie proporții deosebit de mari”.
„Provolirom SRL”
Detalii din sentință: „Ala Guțu (Lala) fiind în înțelegere prealabilă și de comun acord cu mai multe persoane, a aderat la grupul criminal organizat condus de către persoana în privința căreia cauza penală a fost dejungată, constituit special pentru comiterea infracțiunilor de sustragere a mijloacelor financiare în proporții deosebit de mari din bugetul de stat și din sistemul bancar al Republicii Moldova și al spălării acestor bani, care lă rîndul său făcea parte din organizația criminală, cu un înalt grad de coordonare între membrii săi, cu caracter retras, cu regulile sale de comunicare, de subordonare, disciplină, care avea un plan bine determinat de activitate infracțională, cu scopul și intenţia unică de a obține controlul sistemului economic, politic și social al Republicii Moldova”.
„În acest mod, Ala Guțu (Lala) asigurând funcționalitatea companiei „PROVOLIROM” SRL pe teritoriul Republicii Moldova, în interesele grupului criminal, condus de Ilan Șor, ce face parte din organizația criminal, a participat la spălarea mijloacelor bănești sustrase prin escrocherie din sistemul bancar al Republicii Moldova, în suma totală de de 2.499.544.217,98 MDL, ceia ce constituie proporții deosebit de mari”.
„Dracard SRL”
Detalii din sentință: „Tatiana Dolghina fiind în înțelegere prealabilă și de comun acord cu mai multe persoane, a aderat la grupul criminal organizat condus de către persoana în privința căreia cauza penală a fost dejungată, constituit special pentru comiterea infracțiunilor de sustragere a mijloacelor financiare în proporții deosebit de mari din bugetul de stat și din sistemul bancar al Republicii Moldova și al spălării acestor bani, care lă rândul său făcea parte din organizația criminală, cu un înalt grad de coordonare între membrii săi, cu caracter retras, cu regulile sale de comunicare, de subordonare, disciplină, care avea un plan bine determinat de activitate infracțională, cu scopul și intenţia unică de a obține controlul sistemului economic, politic și social al Republicii Moldova. În aceste condiții, aproximativ la începutul anului 2014, Tatiana Dolghina, urmărind scopul de a obţine un beneficiu material pentru sine şi, după caz, pentru alţii, a fost instigată de către unul dintre membrii grupului criminal condus de persoana în privința căreia cauza penală a fost dejungată și o altă persoană în privința căreia cauza penală a fost dejungată, în activitățile ilegale planificate de a fi efectuate de către grupul criminal condus de către persoana în privința căreia cauza penală a fost dejungată, constituit în cadrul organizației criminale menționate”.
„În acest mod, Tatiana Dolghina, acționând în calitate de complice și asigurând funcționalitatea companiei „DRACARD” SRL pe teritoriul Republicii Moldova, în interesele grupului criminal, condus de Ilan Șor, ce face parte din organizația criminală, a participat la spălarea mijloacelor bănești sustrase prin escrocherie din sistemul bancar al Republicii Moldova, în suma totală de 2.599.833.760,87 MDL, ceia ce constituie proporții deosebit de mari”.
Despre reținerea celor trei administratori, ZdG a aflat în cadrul ședințelor de judecată în cadrul procesului de revizuire a dosarului în care Veaceslav Platon a fost condamnat anterior, la 18 ani de închisoare pentru că ar fi obținut, prin scheme ilegale, aproximativ 1 miliard de lei de la BEM, în urma unor credite acordate pentru firme conduse de persoane interpuse.
Anterior, Ziarul de Gardă a relatat mărturiile celor trei administratori depuse în cadrul procesului de revizuire a dosarului de condamnare a lui Veaceslav Platon. Aceștia au declarat în fața judecătorilor că nu cunoșteau nimic despre schema în care erau implicați și că erau remunerați lunar cu 100 de dolari, pentru a-și pune semnătura pe mai multe acte. Pe rând, reprezentanții companiilor „Caritas Group”, „Provolirom” și „Dracard” au declarat în instanță că „nu știu pe ce semnam”, „nu știu câte contracte am semnat” sau „nu știu despre ce sume era vorba”.
Unul dintre administratorii vizați în dosar, Andrei Nirauța, a relatat în instanță că a ajuns să își pună semnătura pe mai multe acte, despre care nu avea cunoștință, și care, de fapt, erau contracte de credit, atunci când l-a cunoscut pe un oarecare Alexandru Boiarschi. Totul s-a întâmplat în 2014, perioadă în care Nirauța declară că era consumator activ de droguri, unul dintre motivele din care nu-și amintește toate aspectele. Toată munca consta în a fi „mereu disponibil la telefon” și a semna niște documente, povestește Andrei Nirauța, precizând că Alexandru Boiarschi este cel care i-a propus acest job. Pentru servicii, era remunerat lunar cu 100 de dolari cash.
După aceeași schemă ar fi activat și administratoarea unei alte companii care figurează în raportul Kroll. Este vorba de Ala Guțu, pe atunci Ala Lala, fondatoare a companiei „Provolirom SRL”, care la fel a beneficiat de împrumuturi de milioane de la Banca de Economii.
Cea de-a treia administratoare învinuită de complicitate la spălare de bani, Tatiana Dolghina, a declarat la rândul său că afacerea era simplă – era remunerată cu 100 de dolari pentru a-și pune semnătura pe niște acte: „Semnam documente, dar nu le vedeam conținutul. Știam că era vorba de credite, dar îmi dădeau asigurări că aceste credite sunt returnate”.
În baza informațiilor din raportul Kroll, dar și a celor prezentate de Banca Națională a Moldovei, mai multe companii cunoscute ca fiind din cadrul „grupului Șor”, printre care și „Caritas Group”, „Provolirom” și „Dracard”, au extras, în 2014, din cele trei bănci implicate în „furtul miliardului” circa 15 miliarde de lei.
